EXPERT-GRUP: DUPĂ PATRU ANI DE LA FRAUDA BANCARĂ, CONTINUĂM SĂ AVEM MAI MULTE ÎNTREBĂRI, DECÂT RĂSPUNSURI

Investigarea furtului miliardului din sistemul bancar din Moldova ridică mari semne de întrebare, dar nu oferă răspunsuri. La acestă concluzie au ajuns experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, ca urmare a prezentării Monitorului financiar „Patru ani de la frauda bancară: ce am aflat în acest timp”. Potrivit agenției INFOTAG, în cadrul evenimentului a fost readusă în discuție problema prejudiciului cauzat de frauda bancară. Expert în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Eugen Ghilețchi, a menționat că „convenționalul miliard nu a fost definit cu exactitate”. „Prejudiciul direct aplicat bugetului țării ca urmare a acordării creditelor de urgență este de 13,34 mlrd. lei în obligațiuni, cu o dobânda adițională de 11,1 mlrd. lei. De la momentul convertirii garanției în datorie publică deja am achitat 1,49 mlrd. lei pentru deservirea acestei datorii, iar din procesul de lichidare am recuperat doar 0,43 mlrd. lei”, a spus el. Expertul menționează că nu se depun eforturi pentru stingerea anticipată a datoriei ce derivă din frauda bancară. „La moment, nu există claritate nici privind venitul obținut din înstrăinarea acțiunilor blocate și ulterior anulate de către BNM. Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din cele trei bănci menționează că până la 2 mlrd. lei urmează să fie încasate din vânzarea pachetelor de acțiuni blocate și anulate de BNM, în timp ce valoarea de piață a acestor acțiuni nu depășește 1,2 mlrd. lei. După patru ani, putem afirma că datoria a căzut pe umerii cetățenilor, iar instituțiile statului nu întreprind nimic pentru a recupera banii. Rezultat al situației create a fost scăderea puterii de cumpărare a leului cu circa 30% și lichidarea a 3 bănci dintre care una de stat. De asemenea, frauda bancară a generat și o serie de costuri indirecte, materializate prin încetinirea activității economice, deteriorarea climatului investițional sau reducerea încrederii în instituțiile de stat”, a spus Eugen Ghilețchi. El a menționat că „pe fundalul reformelor, riscul utilizării fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile s-a diminuat considerabil, însă nu a fost eliminat în totalitate”. Drept măsuri pentru autorități, experții sugerează „recuperarea fondurilor delapidate și achitarea anticipată a datoriei, instituirea unui mecanism eficient și regulat de comunicare cu publicul privind investigarea și recuperarea fondurilor fraudate, investigarea modului în care au fost utilizați banii acordați de BNM celor trei bănci și determinarea rolului celorlalte bănci implicate, precum și renunțarea la inițiative legislative orientate spre legalizarea unor fonduri cu proveniență dubioasă”. „Renunțarea la inițiative legislative orientate spre legalizarea unor fonduri cu proveniență dubioasă. „Este important, ca să fie publicate rapoarte cel puțin semi-anuale pe marginea progresului privind recuperarea și achitarea anticipată a datoriei. La fel de important este ca să aibă loc audieri regulate atât în cadrul comisiei parlamentare de profil, dar și în plen privind aceste rapoarte. Instituționalizarea acestui proces va preveni în viitor eschivarea conducătorilor unor instituții publice de la participarea la audieri sau alte evenimente de acest tip”, susțin experții. Ei au menționat, de asemenea, că inițiative legislative orientate spre legalizarea unor fonduri cu proveniență dubioasă vin în contradicție cu eforturile de combatere a corupției și fenomenului de spălare a banilor și pot genera riscuri semnificative la adresa securității economice și generale a statului. „Programe de genul „Cetățenie prin investiții” sau „Amnistia capitalului” adoptate recent de autorități sunt pe larg discutate la nivel internațional, atenția fiind atrasă de posibilitatea legalizării unor fonduri de proveniență dubioasă care ar putea fi utilizate pentru noi fapte de corupție, investiții anticoncurențiale și alte acțiuni ilicite. De altfel, ultimii ani scot în evidență accelerarea unui proces investițional pe alocuri dubios, prin care active importante ale statului sunt înstrăinate către investitori netransparenți și în schimbul unor fonduri proveniența cărora ridică mari semne de întrebare”, consideră experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.