​Vox Populi – ianuarie 2019: „Anul 2018 în opinia populației din Republica Moldova”

Studiul sociologic Vox Populi – ianuarie 2019 „Anul 2018 în opinia populației din Republica Moldova”, inițiat de Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI și desfășurat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, este dedicat cercetării factorilor sociali cu impact asupra comportamentului electoral al cetățenilor, precum și a interdependenței proceselor economice, politice și sociale în țară. Cercetările de teren, în cadrul sondajului Vox Populi – ianuarie 2019 „Anul 2018 în opinia populației din Republica Moldova”, au fost efectuate în perioada4-19ianuarie 2019, pe un eșantion de 1179 respondenți, din 81 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%. Rezultate și considerațiuni generale ale studiului sociologic Vox Populi – ianuarie 2019 „Anul 2018 în opinia populației din Republica Moldova” ·Respondenților li s-a propus să evalueze cum a fost pentru ei anul 2018, comparativ cu anul 2017. Astfel, 27% dintre respondenți au menționat că anul 2018 a fost mai greu pentru ei decât 2017,o jumătate din cei chestionați n-a sesizat nici un fel de schimbăriși doar fiecare al cincilea intervievat a specificat că anul 2018 a fost mai ușor decât cel precedent. (2017, respectiv: 39%, 43%, 16%). ·4 din 10 respondenți susțin că viața oamenilor din localitatea lor a devenit mai proastă comparativ cu cea de acum 5 ani, 13 la sută o apreciază mai bună, iar43% n-au sesizat nici un fel de schimbări. ·Respondenților li s-a propus, de asemenea, o întrebare de pronostic: cum va arăta situația economică a familiilor peste un an de zile. Fiecare a treia persoană consideră că peste un an familia acesteia va trăi mai bine, 5% – mult mai bine, 1/4 – aproximativ la fel. 18% din cei chestionați sunt de părere că familiile lor o vorduce mai rău, 5 la sută – foarte rău. 12 la sută n-au dat un răspuns concret la această întrebare.Speranțele pentru o viață mai bună a familiilor lor sunt proprii mai mult bărbaților, persoanelor cu studii superioare, tinerilor și, bineînțeles, celor a căror situație materială este bună deja astăzi. ·Majoritatea respondenților (70%) consideră că evenimentele din interiorul țârii se desfășoară într-o direcție incorectă,15 la sută – într-o direcție corectă, alte15% – nu știu. Distribuirea răspunsurilor la această întrebare exprimă o atitudine negativă privind direcția de dezvoltare pentru care pledează autoritățile Republicii Moldova. ·Grijile populației.Problemele care alarmează cel mai mult populația sunt următoarele: Prețurileînalte la produse alimentare și servicii comunale, deprecierea leului– 33%, sărăcia, lipsa banilor, pensii, salarii mici. nivelul scăzut de trai și calitatea vieții – 28%, migrația excesivă a populației, situația demografică a țării, emigrarea tinerilor– 22%, Aceste subiecte s-au plasat pe primele trei poziții, conform răspunsurilor intervievaților noștri. Pe poziția a patra, potrivit clasificării problemelor populației, se află corupțiafuncționarilor și justiția – 20%. Toate celelalte subiecte au fost menționate mai rar. 16% din respondenți sunt îngrijorați de șomaj, lipsa locurilor de muncă atractive, 15% – de viitorul copiilor, alimentarea în grădinițe și școli. 12% - de situația politică din țară, nevalidarea alegerilor locale noi din municipiul Chișinău, alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. 10% - de infrastructură socială proastă. 8% - de situația economică din țară, reformele ineficiente, lipsă de stabilitate, impozite mari. 7% - de relațiile interetnice, dezbinare națională, pericolul unui război, posibilitatea dispariției statului Republica Moldova,funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. 6% - de sănătatea populației, îndeosebi a copiilor, vaccinarea lor, situația din sistemul sanitar. Alte 4% sunt îngrijorați destarea sanitară a localităților, situația ecologică, nivelul scăzut de educație ș.a. ·Pentru ¼ din populație veniturile disponibile nu sunt suficiente nici pentru strictul necesar, iar 4 din 10 respondenți menționează că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar. 22% din cei intervievați consideră că veniturile sunt suficiente pentru un trai decent, dar nu le permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe. 5 la sutăreușesc să procure și unele bunuri costisitoare, dar cu restrângeri în alte domenii. Doar 1,9% din respondenți își pot permite să cumpere tot ce își doresc, fără să se limiteze la ceva. ·În studiul nostru doar 1,8% din cei chestionați s-au autoidentificat cu grupul/stratul social înalt (oameni bogați, care au de toate, fără restricții de consum), 9,1% – cu grupul social mediu (oameni înstăriți, dar care nu-și permit achiziționarea obiectelor de lux), 24,3% – cu grupul social mai aproape de mediu (oameni nu prea înstăriți, nevoiți să facă economii), 40,6% – cu grupul social care are un nivel de trai scăzut și se află la limita supraviețuirii), 24,2% – cu grupul social de oameni foarte săraci, care o duce de azi pe mâine. Aceste rezultate ne confirmă încă o dată faptul că, în lipsa unei clase de mijloc înstărite, societatea moldovenească rămâne a fi una vulnerabilă și instabilă. ·Circa ½ din populație (46,4%) consideră că reformele din țara noastră sunt nu prea eficiente, 16% - deloc eficiente, 1/3 le apreciază oarecum eficiente și doar 3% - foarte eficiente. 2 la sută n-au fost în stare să dea un răspuns concret. ·79% dintre respondenți apreciază negativ schimbările care s-au produs în reformarea sistemului justiției, 68% – în sfera economică, 65% - în sistemul de pensii, 65% - în sistemul bancar, 64% - în soluționarea conflictului transnistrean, 64% – în domeniul politicii interne,63% - în reformasistemuluielectoral, 63% - în sistemul sanitar. Cele mai palpabile schimbări au fost sesizate în domeniul culturii– 46%, în activitatea autorităților publice locale– 42%, educației – 38%, politicii externe – 34%, în reformareaautorităților publice centrale– 33% și în combaterea corupției – 32%. ·Doar 4 din 10 intervievați consideră că reformele efectuate în țară contribuie într-o măsură mare sau foarte mare la dezvoltarea democrației, 48% sunt de părere că reformele respective nu înlesnesc evoluția acesteia, iar 12% nu și-au format un punct propriu de vedere la subiectul dat (ianuarie 2018respectiv: 32%, 45%, 22%). ·Mass-media. Sursele cele mai importante de informare a populației sunt televiziunea și rețeaua Internet. Anume aceste două surse, în sondajul nostru, împart primele două locuri în topul informării. Pe primul loc rămâne televiziunea cu 77%, pe locul doi se situează rețeaua Internet cu 67% , pe locul trei – familia cu 29%. În continuare, urmează prietenii și vecinii – 25%, radioul cu 22%și colegii de serviciu – 21%și presa scrisă cu 19%. ·Doar35%dintre intervievați consideră că populația Republicii Moldova are acces într-o măsură mare la informație, 8 la sută - într-o măsură foarte mare. Totodată 44% din respondenți sunt de părerea că el este limitat, iar 7 la sută consideră că cetățenii n-au acces deloc la informație. 5% dintre cei intervievați n-au fost în stare să se pronunțe la tema dată. ·Cercetarea noastră a semnalat din nou un nivel scăzut al încrederii populației în diferite instituții sociale și politice. În biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică, 65% din respondenți (respectiv 22% și 43%). Nu au încredere în ea 8% din cei intervievați. Pe locul doi s-a plasat Președintele țării. Au confirmat acest lucru 53% din respondenți, dintre care 18% au încredere totală, iar ceilalți 35% – într-o anumită măsură. Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se află primăria din localitatea natală: 46% din respondenți au confirmat acest lucru, dintre care 9% au încredere totală, iar ceilalți, 37% – într-o anumită măsură. Pe locul patru, la compartimentul încredere, s-a plasat presa: cred în formatorii de opinie publică 43% din cei intervievați (9% au încredere totală și 34% – într-o anumită măsură). Pe locul cinci se află armata : 41% din respondenți, dintre care 8% au încredere totală, iar ceilalți 33% – într-o anumită măsură. Alte instituții sociale: 39% din populație au încredere în poliție; 37% - în Guvern;36% - în organizațiile internaționale cu sediul în Republica Moldova, 35% - în Sindicate, 34% – în Comisia Electorală Centrală, 25%- în organizațiile neguvernamentale, 21% – în sistemul bancar, 19% – în justiție, 18% - în Patronate, 17% – în Parlamentul țării și 12% – în partidele politice. ·Rezultatele studiului ne demonstrează și de această dată că interesul față de viața politică în rândul locuitorilor din țară continuă să fie destul de scăzut. Doar 26% dintre cei chestionați au menționat că sunt interesați de politică, 7% sunt foarte interesați, 49% – puțin se interesează de politică, iar alte 16% – nu se interesează deloc. Prin urmare, numărul persoanelor care nu se interesează de politică este multmai mare, decât al celor interesați. ·Doar fiecare a zecea persoană chestionată este de părerea că alegerile în Republica Moldova sunt libere și corecte, circa o jumătate (47,4%) nu este de acord cu aceasta, iar 36% le consideră parțial libere și corecte. 7 la sută nu s-au putut pronunța la subiect. ·În procesul de cercetare ne-am propus să stabilim și numele liderilor politici din țară, cărora populația le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. „Nu am încredere în nimeni” - au menționat 24% dintre persoanele chestionate. E necesar de menționat că un grup important de respondenți (11%) nu și-a format o opinie în acest sens.Totodată, la compartimentul încredere, lider a devenit, conform numărului de răspunsuri, Igor Dodon cu 49,7% de simpatizanți, după care urmează Pavel Filip – cu 10,2%, Maia Sandu – cu 7,6%, Zinaida Greceanîi – cu 7,2%,Vlad Plahotniuc – cu 6,8%,Andrei Năstase– cu 6,5%, Vladimir Voronin – cu 3,0%, IlanȘor – cu 2,6%,IonCeban – cu 2,4%, RenatoUsatîi – cu 1,8%,altă candidatură – 2,3%. ·Respondenților li s-a propus, de asemenea, să estimeze nivelul de încredere față de politicienii incluși în lista din fața lor. Analiza indicatorului respectiv, în raport cu liderii politici de cel mai înalt rang, a demonstrat că și aici se bucură de cea mai mare simpatie a alegătorilor Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în care au încredere 51% din respondenți (respectiv 17% au încredere totală și 34% – într-o anumită măsură). În Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, au încredere 28% din cei intervievați (7% – totală și 21% – într-o anumitămăsură). Urmează președintele Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu, în care au încredere 27% din cei intervievați (9% – totală și 18% – într-o anumită măsură). În președintele Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanii au încredere 25% (respectiv 8% și 17% din respondenți). În președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, au încredere 23% (respectiv 6% și 17%) din cei intervievați. În președintele Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, au încredere 20% din cei intervievați (4% – totală și 16% – într-o anumită măsură). În președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, au încredere 17% (respectiv 5% și 12%) din cei intervievați. În președintele Partidului Șor, primarul de Orhei,IlanȘor, au încredere 14% (respectiv 5% și 9% din respondenți). În Președintele Fracțiunii Partidului Socialiștilor în Consiliul Municipal Chișinău Ion Ceban au încredere 13% (respectiv 3% și 10% din respondenți). În președintele Partidului „Partidul Nostru”, RenatoUsatîi, au încredere 11% (respectiv 3% – totală și 8%). În Președintele Parlamentului Republicii Moldova, AndrianCandu, au încredere 10% (respectiv 2% și 8%). În președintele Partidului Popular European, Iurie Leancă, au încredere – 9% (respectiv 1% și 8% din respondenți). În Bașcanul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, Irina Vlah, au încredere 9% din cei intervievați (1% – totală și 8% – într-o anumitămăsură). În președintele Partidului Liberal DemocratTudor Deliu, au încredere – 8% (respectiv 1% și 7% din respondenți). În președintele Partidului LiberalDorin Chirtoacă, au încredere – 7% (respectiv 1% și 6% din respondenți). Alți lideri politici au fost nominalizați de mai puțin de 6% din respondenți.

·Circa 2/3 (67%) dintre intervievați s-au dat cu părerea că estenecesară micșorarea numărului de la 101 la 61de deputați în Parlamentul țării, 23% au o atitudine negativă, iar 9 la sută nu și-au format o opinie în această privință. ·2/3 dintre cetățeni (66%) consideră că trebuie să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile sale, iar circa 1/4s-au pronunțat împotrivă. Nu și-au format o opinie la această întrebare 12% de respondenți.

·74 la sută dintre respondenți sunt pentru desfășurarea unui referendum privind anularea imunității parlamentare a deputaților, 13% sunt împotrivă, iar 13% s-au abținut. ·¾ dintre respondenți sunt pentru inițiativa de a crea o lege care ar obliga deputații care își părăsesc fracțiunea parlamentară să renunțe la propriul mandat. 11% sunt împotrivă, iar 14% nu și-au format o opinie în acest sens. ·Încrederea în partide. De cel mai înalt rating se bucură Partidul Socialiștilor – 48% din respondenți confirmă acest lucru (respectiv 18% au încredere totală și 30% – într-o anumită măsură). Acest indicator pentru celelalte partide s-a constituit astfel: 28% – pentru Partidul Democrat (respectiv, 9% au încredere totală și 19% – într-o anumită măsură); 25% – pentru Partidul „Acțiune și Solidaritate” (respectiv, 7% au încredere totală și 18% – într-o anumită măsură);24% – pentru Partidul Platforma „DA”(respectiv, 6% au încredere totală și 18% – într-o anumită măsură); 17% – pentru Partidul Comuniștilor (respectiv, 4% au încredere totală și 13% – într-o anumită măsură); 14% – pentru Partidul Șor (respectiv, 4% au încredere totală și 10% – într-o anumită măsură); 13% – pentru „Partidul Nostru” (respectiv, 3% au încredere totală și 10% – într-o anumită măsură);10% – pentru Partidul Național Liberal (respectiv, 1% au încredere totală și 9% – într-o anumită măsură);8% - pentru Partidul Mișcarea Populară Antimafie(respectiv1% au încredere totală și 7% – într-o anumită măsură); 7% – pentru Partidul Liberal din Moldova (respectiv1% au încredere totală și 6% – într-o anumită măsură); 6% – pentru Partidul Liberal Democrat (respectiv 0% au încredere totală și 6% – într-o anumită măsură). Celelalte partide au fost creditate sub 6%. ·Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova s-ar desfășura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci s-ar prezenta cu siguranță la votare 55% din respondenți; probabil, se vor prezenta – 27%; nu se vor prezenta – 7%; sunt siguri că nu vor merge la scrutin – 5%; nu s-au determinat alte 5% din cei chestionați. ·Votarea pe liste de partid. O altă problemă care ar trebui să ne facă atenți: dacă duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, 12% sau aproximativ fiecare a optapersoană intervievată nu știe cu cine să voteze, alte 6% nu vor participa la vot. Prin urmare, aproximativ fiecare al cincileacetățean al țării nu va fi în stare să facă o alegere întemeiată. Pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova sunt gata să voteze 40,5% dintre persoanele intervievate,pentru Partidul Democrat din Moldova – 15,9%,pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” – 15,7%, pentru Partidul Șor – 3,6%, pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 2,9%, pentru „Partidul Nostru” – 2,3%, pentru un alt partid / bloc electoral – 1,4%. ·Dintre respondenții care împărtășesc anumite convingeri politice, cei mai mulți au pledat în favoarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova – 49,2%. Urmează, conform numărului de voturi acumulate, Partidul Democrat din Moldova – 19,3%, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” – 19,1%, Partidul Șor – 4,4%, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 3,5%,Partidul Nostru” – 2,8%, alt partid / bloc electoral – 1,7%. ·Respondenții au fost rugați să-și motiveze opțiunile într-o formă liberă. Circa ¼ din cei chestionați votează un anumit partid, pentru că este un partid al faptelor concreteși dispune de o echipă puternică, care este mai aproape de oameni, realizează năzuințele lor, ține în centrul atenției problemele cu care se confruntă populația; 17% - apreciază înalt calitățile liderului formațiunii.16 la sută votează un anumit partid dat fiind faptul că acesta îi ajută pe cei săraci, nu este indiferent/se gândește la cei năpăstuiți, la cei care se află în dificultate, deschide magazine, cantine sociale, organizează acțiuni de binefacere, concerte, oferă cadouri copiilor, inclusiv la 1 septembrie; 13% – partidul aplică reforme eficiente, elaborează Programe de stat, implementează proiecte de infrastructură, dezvoltă economia țării,12% - partidul luptă împotriva corupției și a criminalității, a promis întoarcerea miliardului; 9% – împărtășesc ideologia și politica acestuia, îi acceptă programul, susțin vectorul geopolitic al partidului (vectorul european/eurasiatic de dezvoltare a țării); 2% – altceva (fac parte din acest partid, am rude în acest partid ș.a.).

·Votarea pe circumscripții uninominale. O altă problemă care ar trebui să ne facă atenți: dacă duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegeriparlamentarepe circumscripții uninominale, 38 la sută dintre persoanele intervievate nu știu cu cine să voteze, alte 9% nu vor participa la vot. Prin urmare, aproximativ fiecare al doileacetățean al țării nu va fi în stare să facă o alegere întemeiată. Doar 53% dintre respondențiși-au ales candidatul potrivit și au în acest contextau fost rugați să-și motiveze opțiunile într-o formă liberă. ·27% optează pentru un om concret care a făcut mult pentru regiunea de unde provine. A schimbat infrastructura orașului, satului, a creat locuri noi de muncă, îi ajută pe cei săraci, a creat magazine sociale, puțin vorbește și multe face;18 la sută din cei chestionați votează un anumit candidat, dat fiind faptul că el este un om curajos, onest care luptă cu perseverență cu corupția, cu nedreptatea, este pentru popor, apără interesele poporului; 16% - are o echipă bună; 10% - estepatriot, unionist (Euro, România, Rusia), are susținere peste hotare; 9% - este responsabil, respectă promisiunile, inspiră încredere, 8% - este activ, energic. muncește mult, ambițios, spirit de convingere, de revoluționar; 7% - politician cu experiență, serios, transparent; 5% -deștept, competent, inteligent, școlit, profesor, doctor în științe, avocat, jurist, militar, medic,diplomat, inginer, specialist bun; 3% - altceva (Simpatic, tânăr. Susține femeile, bun familist, Pentru că suntem membrii aceluiași partid. A majorat salariile. Membru PDM, PSRM, PL. Este omul lui Șor. Fost deputat).

·Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, doar aproximativ fiecare alpatrulea respondent (23%)s-ar pronunța pentru această opțiune, 59% – ar vota împotrivă, iar 7% dintre ei n-ar participa la vot. Există, de asemenea, un grup de persoane care, în general, nu știu ce reprezintă structura internațională NATO (6%). 5% nu și-au format un punct propriu de vedere la subiectul dat. ·Opțiunile UE sau UEE. Opțiunile respondenților privind integrarea în Uniunea Europeană și în Uniunea Economică Eurasiatică s-au divizat în felul următor: 40% dintre respondenți votează pentru Uniunea Europeană, 42% – pentru Uniunea Economică Eurasiatică, 7% - nu ar participa la vot, iar 11% dintre cetățeni n-au fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta în cadrul unui eventual referendum.

·Fiecare respondent a fost rugat să numească câte 3 evenimente semnificative ale anului 2018. Astfel, evenimentul nr.1 al anului 2018 este considerat de populație activitatea Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon (Reparația și inaugurarea sediului Președinției. Filmul despre istoria Moldovei. Restabilirea bunelor relații cu Federația Rusă. Discursul în Duma de Stat a Federației Ruse. Întâlnirea și decorarea de către Patriarhul Chiril. Vizitele lui Dodon la ședința UEAS, la summitul CSI, la Moscova, în Belarus. Crearea a noi locuri de muncă prin accesul la piața Euro-asiatică. Anularea taxelor pentru produsele agricole și a interdicțiilor pentru emigranții moldoveni din Federația Rusă.Majorarea exportului de mere și prune peste hotare. Activitatea de binefacere în cadrul Fundației „Din suflet”. Ajutorul acordat păturilor vulnerabile, a persoanelor nevoiașe. Asigurarea cu rechizite școlare. Amenajarea terenurilor de joacă pentru copii. Suspendarea temporară a Președintelui din funcție de către Curtea Constituțională - 32,9%. üUrmează Activitatea PDM-ului, Fundației Edelweis, a dl-ui Vladimir Plahatniuc (Elaborarea strategiei „Pentru Moldova”. Adunarea PDM în PMAN. Vizita dlui Vladimir Plahatniucși a reprezentanților PDM în SUA și UE. Încercarea de a introduce în Constituție sintagma Integrare UE. Amenajarea terenurilor de joacă pentru copii. Organizarea manifestațiilor culturale în orașul Nisporeni) - 21,5%; üAlegerile locale noi în municipiile Bălți și Chișinău. Anularea alegerilor în municipiul Chișinău. Demisia lui Dorin Chirtoacăși RenatoUsatîi–17,2%; üVizita lui Erdogan la Chișinău. Repararea sediului Președintei. Deportarea/expulzarea profesorilor turci – 15,4%; üLupta cu corupția. Arestările efectuate. Judecata lui Șor. Scandalul, furtul bancar, Judecata lui Dorin Chirtoacă, Chiril Lucinschi – 13,3%; üActivitatea Guvernului Filip. Elaborarea și implementarea programelor „Prima casă” și „Drumuri bune pentru Moldova”. Salarii, pensii majorate. Micșorarea taxelor la serviciile cadastrale. Credite bancare avantajoase pentru tineri.Ajutoare pentru tinerii specialiști și asigurarea cu rechizite școlare. Expulzarea diplomaților ruși. Vizita dlui Pavel Filipîn SUA și UE – 10,4%; üProteste, manifestări stradale. Marșul centenarului. Protestele opoziției. Flașmoburile organizate. Ziua Independenței – 8,1%; üUnirea PAS cu PPDA, formarea și înregistrarea blocului electoral „ACUM”. Susținerea Blocului electoral ACUM de către PLDM, PLR, PUNși societatea civilă. Audierile în Parlament în cazul Open Dialog – 6,7%; üSchimbările instituționale, reformele desfășurate în diverse domenii (Reformarea administrației publice centrale; optimizarea ministerelor; reforma sistemului de pensii, justiției, în învățământ, medicină, știință. Legea salarizării. Majorarea/micșorarea pensiilor, a salariilor. Schimbarea sistemului electoral și introducerea votului mixt. Schimbările în codul electoral (camerele de luat vederi, anularea zilei tăcerii). Eșecul schimbării Constituției privind direcția geopolitică a țării. Denumirea limbii de stat în Constituție n-a fost schimbată. Refuzul noului Cod al Audiovizualului.Numirea zilei Referendumului odată cu ziua alegerilor. Numirile/demisiile de la Curtea Constituțională, La Curtea de Conturi, la Ministerul Sănătății. Privatizarea aeroportului Chișinău. Plecarea dlui Cioclea de la Banca Națională – 6,0%; üActivitatea Partidului Șor(Mitingul lui Șor în PMAN. Repartizarea cadourilor în localități. Activitatea magazinelor sociale. Repartizarea a 25.000 de carduri. Concerte eșuate în Italia. Organizarea manifestațiilor cultural - sportive în orașul Orhei, Orhei land) – 4,7%; üRelații externe. Ajutoare de peste hotare. Colaborarea economică internațională. Reparația grădinițelor și a școlilor de către Guvernul României. Ajutorul acordat de Turcia. Acordurile economice cu UE. Sistarea finanțării externe a Republicii Moldova de către organismele financiare internaționale.Colaborarea economică cu Belarus, Rusia. Suspendarea asistenței financiare la macronivel a reformei justiției – 2,2%; üAltele (Formarea Blocului european unionist. Plecarea PL de la guvernare. Revenirea lui Dorin Chirtoacă în politică. Intenția de a deschide dosar penal pe numele lui Leancă. Acțiunile de protest ale automobiliștilor contra scumpirii carburanților. Comemorarea sfârșitului Primului război mondial la Paris. Acțiunile întreprinse pe segmentul/direcția transnistreană.Vizita lui Lukașenko la Chișinău. Atacurile armate în alte țări.) – 2,8%.