VOX POPULI – FEBRUARIE 2019: „INFLUENȚA SCHIMBĂRILOR INSTITUȚIONALE ASUPRA COMPORTAMENTULUI ELECTORAL AL CETĂȚENILOR”

Studiul sociologic Vox Populi – februarie 2019 „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”, inițiat de Filiala din Chișinău a Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației, parlamentarismului și respectării drepturilor electorale ale cetățenilor statelor membre ale Adunării Interparlamentare CSI și desfășurat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, este dedicat cercetării factorilor sociali cu impact asupra comportamentului electoral al cetățenilor, precum și a interdependenței proceselor economice, politice șisocialeînțară. Cercetările de teren, în cadrul sondajului Vox Populi – februarie 2019 „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”, au fost efectuate în perioada01-14 februarie 2019, pe un eșantion de 1195 respondenți, din 83 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%. Rezultate și considerațiuni generale ale studiului sociologic Vox Populi – februarie 2019„Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”

·Studiul demonstrează că gradul de satisfacție față de procesul electoral este într-o relație directă cu activismul electoral. De asemenea se atestă o relație directă dintre gradul de activism și convingerea că după alegeri voturile sunt numărate corect. Respectiv, putem conchide că dacă va spori calitatea procesului electoral, există probabilitatea ca și cetățenii să devină mai activi. ·În ceea ce privește finanțarea partidelor din bugetul de stat, observăm că cu cât sunt mai activi alegătorii, cu atât mai mult ei se pronunță pentru această prevedere. Alegătorii puțin activi și cei pasivi au mai degrabă o părere negativă, sau nu știu să se pronunțe asupra acestei teme. ·În general, alegătorii activi sunt mai degrabă împotriva ideei ca alegerile să aibă loc pe parcursul a două sau mai multe zile. În discuții s-a stabilit că astfel de scrutine pe de o parte ar fi mult mai costisitoare, iar pe de altă parte ar exista posibilități adiționale de fraudare, deoarece observatorii nu pot să se afle la secția de vot pe parcursul a mai multe zile. ·Respondenții au fost întrebați dacă și-ar dori să utilizeze tehnologii performante în procesul electoral, precum mașina de vot electronică sau votul prin internet. Cu toate că alegătorii foarte activi menționează mai des că nu ar dori să utilizeze astfel de tehnologii, totuși, persoanele active și cele mai puțin active se pronunță mai mult pentru astfel de tehnologii. Luând în considerație că persoanele foarte active sunt preponderent de o vârstă mai înaintată, prin aceasta putem explica reticența acestui grup și aprobarea noilor tehnologii de către celelalte două grupuri de votanți activi, în rândul cărora tinerii sunt prezenți cu o pondere mai mare.Cercetarea demonstrează că dacă ar exista probabilitatea de a vota prin internet, aceasta nu ar determina un activism mai înalt în rândul persoanelor foarte active și active, dar, surprinzător, ar contribui la sporirea activismului în rândul cetățenilor puțin activi și a celor pasivi. ·Observăm și o oarecare reticență a alegătorilor foarte activi în privința posibilității de a vota la oricare secție de vot din Republica Moldova. Aceasta la fel o putem explica prin suspiciunea că o astfel de măsură ar crea nesiguranță și ar da frâu unor noi metode de a frauda alegerile. ·Alegătorii foarte activi se pronunță cu o frecvență mai mare pentru ca în sistemul electoral mixt să se asigure și în circumscripțiile uninominale o prezență mai mare a candidaților de sex feminin, dând dovadă de un nivel mai înalt de respect pentru egalitatea sexelor în domeniul politic. ·Observăm că alegătorii foarte activi sunt împotriva inițiativei de a micșora numărul de deputați în parlament. Deci, aceștia dau dovadă de un nivel mai înalt de cultură politică participativă, considerând că un parlament cu un număr mai mic de deputați ar fi pe de o parte un organ legislativ mai puțin eficient, dat fiind numărul scăzut de demnitari competenți, iar pe de altă parte ar fi mai ușor pentru persoanele influente de a crea o majoritate parlamentară favorabilă pentru aceștia. ·În același timp, în rândul alegătorilor foarte activi este mai pregnantă ideea că ar trebui să existe o lege care ar obliga deputații care își părăsesc fracțiunea parlamentară să renunțe la propriul mandat, în timp ce alegătorii puțin activi și pasivi se pronunță mai mult împotriva unei astfel de măsuri. ·Rezultatele studiului ne demonstrează și de această dată că interesul față de viața politică în rândul locuitorilor din țară continuă să fie destul de scăzut. Doar 24% dintre cei chestionați au menționat că sunt interesați de politică, 9% sunt foarte interesați, 49% – puțin se interesează de politică, iar alte 16% – nu se interesează deloc. Prin urmare, numărul persoanelor care nu se interesează de politică este multmai mare, decât al celor interesați.

·Doar fiecare a noua persoană chestionată este de părerea că alegerile în Republica Moldova sunt libere și corecte, 4 din 10 nu sunt de acord cu aceasta, iar 43% le consideră parțial libere și corecte. 6la sută nu s-au putut pronunța la subiect. ·În procesul de cercetare ne-am propus să stabilim și numele liderilor politici din țară, cărora populația le acordă cea mai mare încredere. Întrebarea a fost formulată deschis. „Nu am încredere în nimeni” - au menționat 19% dintre persoanele chestionate. E necesar de menționat că un grup important de respondenți (13%) nu și-a format o opinie în acest sens.Totodată, la compartimentul încredere, lider a devenit, conform numărului de răspunsuri, Igor Dodon cu 50,4% de simpatizanți, după care urmează Maia Sandu – cu 9,2%, Pavel Filip – cu 6,5%, Zinaida Greceanîi – cu 6,0%, Andrei Năstase– cu 5,5%,Vlad Plahotniuc – cu 4,6%, Vladimir Voronin – cu 4,0%, IonCeban – cu 2,8%,IlanȘor – cu 2,5%,RenatoUsatîi – cu 2,4%, Irina Vlah – cu 1,6%,AndrianCandu – cu 1,5%, Dorin Chirtoacă – cu 1,2%, altă candidatură – 1,9%. ·Respondenților li s-a propus, de asemenea, să estimeze nivelul de încredere față de politicienii incluși în lista din fața lor. Analiza indicatorului respectiv, în raport cu liderii politici de cel mai înalt rang, a demonstrat că și aici se bucură de cea mai mare simpatie a alegătorilor Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în care au încredere 53% din respondenți (respectiv 19% au încredere totală și 34% – într-o anumită măsură). Urmează președintele Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu, în care au încredere 29% din cei intervievați (8% – totală și 21% – într-o anumită măsură). În președintele Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanii au încredere 27% (respectiv 7% și 20% din respondenți).În Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, au încredere 24% din cei intervievați (7% – totală și 17% – într-o anumitămăsură). În președintele Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, au încredere 22% din cei intervievați (6% – totală și 16% – într-o anumită măsură).În președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, au încredere 21% (respectiv 5% și 16%) din cei intervievați. În președintele Partidului Șor, primarul de Orhei,IlanȘor, au încredere 18% (respectiv 6% și 12% din respondenți). În președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, au încredere 15% (respectiv 4% și 11%) din cei intervievați. În Președintele Fracțiunii Partidului Socialiștilor în Consiliul Municipal Chișinău Ion Ceban au încredere 14% (respectiv 4% și 10% din respondenți). În președintele Partidului „Partidul Nostru”, RenatoUsatîi, au încredere 11% (respectiv 3% – totală și 8%). În Președintele Parlamentului Republicii Moldova, AndrianCandu, au încredere 10% (respectiv 3% și 7%). În Bașcanul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, Irina Vlah, au încredere 9% din cei intervievați (2% – totală și 7% – într-o anumitămăsură). În președintele Partidului Național Liberal, VitaliaPavlicenco, au încredere – 9% (respectiv 2% și 7% din respondenți). În președintele Partidului Mișcarea Populară Antimafie Sergiu Mocanu, au încredere – 8% (respectiv 1% și 7% din respondenți). În președintele Partidului LiberalDorin Chirtoacă, au încredere – 8% (respectiv 0% și 8% din respondenți). Alți lideri politici au fost nominalizați de mai puțin de 8% din respondenți. ·Încrederea în partide. De cel mai înalt rating se bucură Partidul Socialiștilor – 48% din respondenți confirmă acest lucru (respectiv 19% au încredere totală și 29% – într-o anumită măsură). Acest indicator pentru celelalte partide s-a constituit astfel: 30% – pentru Partidul Democrat (respectiv, 8% au încredere totală și 22% – într-o anumită măsură); 27% – pentru Partidul „Acțiune și Solidaritate” (respectiv, 9% au încredere totală și 18% – într-o anumită măsură);25% – pentru Partidul Platforma „DA”(respectiv, 6% au încredere totală și 19% – într-o anumită măsură); 15% – pentru Partidul Comuniștilor (respectiv, 4% au încredere totală și 11% – într-o anumită măsură); 13% – pentru Partidul Șor (respectiv, 4% au încredere totală și 9% – într-o anumită măsură); 11% – pentru „Partidul Nostru” (respectiv, 3% au încredere totală și 8% – într-o anumită măsură);9% – pentru Partidul Național Liberal (respectiv, 1% au încredere totală și 8% – într-o anumită măsură);8% - pentru Partidul Mișcarea Populară Antimafie (respectiv1% au încredere totală și 7% – într-o anumită măsură); 7% – pentru Partidul Liberal din Moldova (respectiv0% au încredere totală și 7% – într-o anumită măsură); 7% – pentru Partidul Voința Poporului (respectiv 1% au încredere totală și 6% – într-o anumită măsură); 6% – pentru Partidul „Democrația Acasă” (respectiv 0% au încredere totală și 6% – într-o anumită măsură). Celelalte partide au fost creditate sub 6%. ·Sondajul a demonstrat că, în cazul în care alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova s-ar desfășura în prima duminică (care urmează după sondaj), atunci s-ar prezenta cu siguranță la votare 63% din respondenți; probabil, se vor prezenta – 21%; probabil, nu se vor prezenta – 7%; sunt siguri că nu vor merge la scrutin – 5%; nu s-au determinat alte 3% din cei chestionați. ·Votarea pe liste de partid. O altă problemă care ar trebui să ne facă atenți: dacă duminica ce urmează după sondaj vor avea loc alegerile parlamentare, 8% nu știu cu cine să voteze, alte 4% nu vor participa la vot. Prin urmare, aproximativ fiecare al nouăleacetățean al țării nu va fi în stare să facă o alegere întemeiată. Pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova sunt gata să voteze 43,4% dintre persoanele intervievate, pentru Partidul Democrat din Moldova – 17,1%, pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” – 14,1%, pentru Partidul Șor – 2,8%, pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 2,5%, pentru „Partidul Nostru” – 2,3%, pentru Partidul Liberal din Moldova – 0,9%, pentru Partidul Național Liberal – 0,6%,pentru un alt partid / bloc electoral – 3,8%. ·Dintre respondenții care împărtășesc anumite convingeri politice, cei mai mulți au pledat în favoarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova – 49,6%. Urmează, conform numărului de voturi acumulate, Partidul Democrat din Moldova – 19,5%, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”– 16,1%,Partidul Șor – 3,2%, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 2,9%,Partidul Nostru” – 2,6%, Partidul Liberal din Moldova – 1,0%, pentru Partidul Național Liberal – 0,7%,alt partid / bloc electoral – 4,3%. ·Respondenții au fost rugați să-și motiveze opțiunile într-o formă liberă. Circa ¼ din cei chestionați votează un anumit partid, pentru calitățile liderului formațiunii (locomotiva partidului); 20,3% - pentru că dispune de o echipă puternică; 16,1% - luptă împotriva corupției și a criminalității; 11,6% - deschide magazine sociale, este mai aproape de oamenii săraci; 10,7% - susține vectorul geopolitic al partidului; 7,9% - aplică reforme eficiente, dezvoltă economia țării; 6,4% - împărtășesc ideologia și programul partidului; 2,1% - altceva. ·Dacă duminica următoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la NATO, doar aproximativ fiecare al cincilea respondent (22%)s-ar pronunța pentru această opțiune, 63% – ar vota împotrivă, iar 7% dintre ei n-ar participa la vot. Există, de asemenea, un grup de persoane care, în general, nu știu ce reprezintă structura internațională NATO (4,5%). 3% nu și-au format un punct propriu de vedere la subiectul dat. ·Opțiunile UE sau UEE. Opțiunile respondenților privind integrarea în Uniunea Europeană și în Uniunea Economică Eurasiatică s-au divizat în felul următor: 41% dintre respondenți votează pentru Uniunea Europeană, 43% – pentru Uniunea Economică Eurasiatică, 7% - nu ar participa la vot, iar 9% dintre cetățeni n-au fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta în cadrul unui eventual referendum. Cercetarea ne permite să înaintăm următoarele concluzii: Schimbările instituționale frecvente desfășurate în domeniul electoral nu contribuie la stabilitatea sistemului electoral. Pentru a spori încrederea populației în transparența și eficacitatea procesului electoral, legiuitorul ar trebui să evite schimbările frecvente ale legislației electorale, inclusiv componența organelor electorale și metoda de delimitare a granițelor. După cum se menționează în Codul de bune practici al Comisiei de la Veneția, stabilitatea legii este esențială pentru credibilitatea procesului electoral, iar regulile de joc trebuie protejate pentru a evita orice fel de manipulare.Atunci când se recurge la revizuirea sistemului electoral, reformele au nevoie de timp pentru a ajunge de la administrația publică centrală până la nivelul al treilea. De asemenea, este nevoie de timp pentru a informa cetățenii cu privire la noul mecanism de votare și pentru a le explica modul în care noul proces electoral va contribui la crearea unui organ legislativ reprezentativ. Legiuitorului trebuie să i se permită să contemple virtuțile și dezavantajele relative ale unei varietăți de sisteme electorale, precum sistemul electoral proporțional, sistemul electoral uninominal și sistemul electoral mixt. Legiuitorul nu trebuie să schimbe legile existente fără motive întemeiate și trebuie să introducă un nou sistem electoral doar atunci când crede cu fidelitate că acesta va permite exercitarea unor practici democratice mai bune. Un sistem electoral stabil ar oferi mai multă încredere și pentru concurenții politici, fiindcă revizuirile frecvente implementate înainte de alegeri, nu permit partidelor politice și candidaților să-și pregătească strategiile electorale și structurile de partid pentru a concura în mod eficient. Modificările frecvente pot, de asemenea, să provoace confuzie între alegători și alte părți interesate cu privire la modul în care funcționează sistemul, ceea ce poate reduce încrederea publicului în integritatea procesului. Implementarea unui nou sistem electoral trebuie să fie însoțită de un set de practici precum corectitudinea, simplitatea, funcționalitatea și abilitatea de a aborda problemele legate de gen, etnie și minorități. Certitudinea este o componentă importantă a unui proces electoral fiabil. Dacă există certitudine, atunci candidații și partidele politice pot fi încrezători în regulile concursului electoral la care participă. Aceasta poatefi obținută prin asigurarea transparenței și fiabilității procedurilor electorale și legale. Deficiențele întâlnite în procesul electoral sunt cauzate de unele probleme mai profunde, care țin de dezvoltarea democrației în general, cum ar fi: dependența justiției de factorul politic, aplicarea selectivă a legii, instituții de stat fragile, corupția, utilizarea ineficientă a resurselor și concentrarea excesivă a mass media, etc.Respectiv, problemele din sistemul electoral pot fi soluționate doar parțial prin intermediul schimbărilor instituționale, or problemele fundamentale menționate mai sus vor continua să determine carențele întâlnite în scrutine, indiferent de tipul de sistem electoral aplicat. Soluționarea problemelor legate de finanțarea partidelor în general și a campaniilor electorale în special reprezintă un factor-cheie de stimulare a proceselor democratice din țară prin intermediul propulsării unor forțe politice noi, care, din cauza faptului că o campanie electorală presupune cheltuieli enorme, nu pot concura la moment cu partidele dominante. Accesul echitabil la mass-media rămâne crucial pentru forțele politice emergente. În ciuda unei creșteri rapide a penetrării internetului și a utilizării mijloacelor de comunicare socială, în special în rândul tinerilor, mass-media tradițională constituie în continuare o sursă importantă de informare a cetățenilor, atât în timpul campaniilor electorale, cât și în afara acestora. Deci, problemele legate de concentrarea mass-media și reducerea mijloacelor de informare independente sunt un impediment pentru dezvoltarea democrației, fiindcă o bună parte din forțele politice, având puține mijloace disponibile pentru a-și face publice programele, sunt dezavantajate. Legiuitorul trebuie să se asigure că orice măsură adoptată are sprijinul majorității votanților. Dacă o lege sau o propunere se întâlnește cu rezistență continuă, atunci aceasta probabil că nu merită să fie introdusă. Este important să se organizeze forumuri internaționale, cu specialiști internaționali, pentru a face schimb de experiență acumulată, iar la evenimente să fie invitate toate părțile interesate să participe.