DEŢINEREA CETĂŢENIEI MOLDOVEI RĂMÂNE O CONDIŢIE PENTRU OCUPAREA FUNCŢIEI DE PROCUROR GENERAL – MINISTRUL JUSTIŢIEI
Deţinerea cetăţeniei Republicii Moldova rămâne o condiţie necesară pentru ocuparea funcţiei de procuror general, a declarat ministrul Justiţiei, Olesea Stamate.
Potrivit agenției INFOTAG, în ajun, la postul de televiziune TVR Moldova, ea a spus că autorităţile practic „au renunţat” la ideea numirii în această funcție a unui candidat din străinătate. Potrivit ei, „proiectul de lege (cu privire la procuratură) nu presupune excluderea condiției privind deţinerea cetățeniei RM”, deoarece posibilitatea de a numi un străin „ar necesita numeroase modificări în alte legi, de exemplu, privind secretul de stat”.
„În al doilea rând, acest lucru ţine de faptul că, prin procuror european, societatea se referă cel mai adesea la Laura Kovesi (fostul procuror general al României – „I.”). Dar trebuie să înțelegem că acest lucru nu se va întâmpla. Prin urmare, va fi dificil să atragem un străin. În special, acest lucru ţine de problema necunoașterii limbii, așa că este puțin probabil să vină un procuror din Germania. Mai mult, candidatul al această funcție trebuie să aibă încrederea cetățenilor RM, el nu poate un incognito”, a spus Stamate.
Potrivit ei, în loc de atragerea unui procuror străin, a fost luată decizia de a „exclude condiția pentru candidat referitoare la experienţa de lucru de cinci ani în organele procuraturii”, ceea ce ar permite „şi judecătorilor, și avocaților” să participe la concurs, încă cu condiţia obligatorie de a avea experiență în domeniul juridic.
„Sunt sigură că în Moldova există candidați demni și sper că ei vor avea curajul să accepte asemenea atribuții”, a spus Stamate, menționând că, „dacă proiectul de lege va fi aprobat în Parlament cât mai curând posibil”, noul procuror general ar putea fi numit deja la mijlocul lunii noiembrie.
De asemenea, ea a menţionat că una dintre inovațiile-cheie ale reformei vor fi „comisiile externe”, care vor evalua „atât candidații, cât și lucrătorii procuraturii şi ai instanțelor de judecată”. Principalul criteriu de evaluare va fi „integritatea”. Reforma presupune reducerea numărului de judecători ai Curții Supreme de Justiție de la 33 la 17 și extinderea componenţei Consiliului Superior al Procurorilor de la 12 la 15 persoane.
