PARLAMENTUL A ADOPTAT ÎN PRIMA LECTURĂ LEGEA DEOFFSHORIZĂRII
Parlamentul a adoptat vineri, în prima lectură, un proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative în vederea deoffshorizării Moldovei.
Potrivit agenţiei INFOTAG, modificările propuse, care au fost aprobate anterior de Guvern, vizează definirea noțiunilor de participant la privatizare, ofertant în domeniul parteneriatului public-privat, operator economic, participant la procedurile de achiziție publică, precum și la concesiunile de lucrări și servicii.
Reglementările propuse au drept scop stabilirea restricțiilor de participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni pentru mai multe categorii de persoane juridice. Printre acestea se numără: persoane juridice fondate de subiecți din jurisdicții care nu respectă standarde internaționale de transparență, persoane juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, persoane juridice înregistrate în Republica Moldova în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență, persoane juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții.
Autorul inițiativei legislative, președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Igor Munteanu, a amintit la ședința plenară a Parlamentului că, potrivit studiului Global Integrity Financial, fluxul de bani și capital ilicit în Moldova atinge anual aproximativ $1,2 mlrd., iar peste 10 mlrd. euro sunt scoase din economia națională prin intermediul companiilor off-shore.
Potrivit acestuia, la întocmirea anuală a listelor acestora, Banca Națională și Centrul Național Anticorupție folosesc noţiunea de „jurisdicții care nu corespund standardelor internaționale de transparență”, însă sectorul public rămâne extrem de vulnerabil la implicarea rezidenților din zonele off-shore”.
„Moldova anual este atacată de grupuri criminale organizate, care reușesc să confiște proprietăți, să câștige licitații, să privatizeze bunurile statului prin utilizarea legislației neclare și a corupției în sectorul administrativ”, a spus el.
Deputatul Partidului Şor, Denis Ulanov, consideră că noţiunea de „off-shore” nu trebuie utilizată în contextul acestui proiect de lege, deoarece în comunitatea financiară mondială aceasta u înseamnă „capital dubios”, ci doar un principiu de impozitare.
„Totodată, există o discriminare clară împotriva persoanelor străine care vin din anumite jurisdicții care nu sunt definite prin lege. Restricțiile în privinţa persoanelor fizice înseamnă că Republica Moldova se contrapune convențiilor internaționale. Nu este clar de ce persoanele fizice nu pot demonstra provenienţa banilor, chiar dacă se află în anumite jurisdicții pe care Parlamentul moldovean le consideră netransparente. Putem fi de acord doar referitor la partea persoanelor juridice, care nu pot avea un beneficiar final”, a spus el.
Deputata Partidului Democrat, Ruxanda Glavan, a propus ca proiectul de lege să interzică sectorului public să cumpere produse de la companii din off-shore, deoarece există cazuri când achizițiile publice sunt făcute de o companie din Moldova, dar originea bunurilor nu se cunoaște.
Deputatul Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea, consideră că nu există exemple când o companie off-shore a reuşit să atragă investiții reale în economia Moldovei, iar toate proiectele la care au participat astfel de companii au fost realizate doar pentru a evita plata impozitelor și răspunderea penală.