Prim-ministra Natalia Gavrilița, în dialog cu Johannes Hahn, Comisarul European pentru Buget și Administrație

Agenda de reforme pentru accelerarea procesului de integrare europeană și situația actuală din Republica Moldova, în contextul evoluțiilor din regiune, au fost discutate, astăzi, de prim-ministra Natalia Gavrilița și Comisarul European pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. Oficialii au remarcat că țara noastră trece printr-un lanț de crize complexe, generate de războiul din Ucraina, iar, pentru consolidarea rezilienței față de numeroasele provocări, Republica Moldova are nevoie în continuare de susținerea financiară a partenerilor externi.  

Șefa Executivului a menționat că, în pofida situației dificile din țară, autoritățile vor rămâne implicate plenar în implementarea reformelor propuse, iar integrarea europeană va rămâne obiectivul strategic ireversibil al agendei interne. Potrivit prim-ministrei, în urma consultărilor, a fost aprobat deja un Plan de acțiuni ambițios și amplu privind îndeplinirea celor 9 condiții formulate de Comisia Europeană.  

„Obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE ne face să fim și mai hotărâți în depășirea crizelor, în special pe domeniile menționate de Comisia Europeană. Suntem deciși să muncim din greu și nu căutăm scurtături pe calea spre aderare. În același timp, ne așteptăm la eficiență maximă în cooperarea cu partenerii noștri europeni și suntem siguri că apropierea noastră de Uniunea Europeană, prin obținerea noului statut, va genera rezultate concrete pentru oameni”, a spus Natalia Gavrilița.

Oficialii au vorbit și despre situația energetică din țară, subliniind că Republica Moldova rămâne cea mai vulnerabilă țară, care are nevoie de surse alternative de aprovizionare. Totodată, șefa Executivului a menționat că țara noastră mizează pe instituirea unui mecanism de solidaritate care să ne sprijine în achiziționarea energiei la prețuri accesibile, dar și pe suport pentru integrarea în continuare pe piața europeană a energiei, prin consolidarea interconexiunilor energetice cu țările vecine și prin creșterea schimbului de energie electrică între Moldova, România și Ucraina.