SUMMITUL PRIVIND REDUCEREA RISCURILOR LEGATE DE FUMAT: „NE CONFRUNTĂM CU O SITUAȚIE PANDEMICĂ”. SOLUȚIILE SPECIALIȘTII INTERNAȚIONALI
Deși prevalența fumatului a scăzut la nivel global în ultimul deceniu, acest viciu reprezintă și astăzi prima cauză a deceselor care pot fi prevenite. În special, statele cu un nivel socio-economic mai jos au o rată a fumatului mai mare. În plus, fumătorii săraci au o stare de sănătate mai precară și mor cu câțiva ani mai devreme. Subiectul a fost discutat în cadrul Summitului științific privind reducerea riscurilor asociate fumatului, care a avut loc la Atena și a adunat cercetători, profesori și medici din întreaga lume.
Cercetătorii cred că există o apreciere eronată a alternativelor, cum ar fi țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului, care au drept scop reducerea riscurilor de îmbolnăvire și deces în rândul fumătorilor care nu doresc sau nu pot renunța la fumat.
„Utilizarea dispozitivelor de încălzire a tutunului ar putea reduce semnificativ expunerea la substanțe nocive, în comparație cu țigările convenționale. Dezvoltarea cancerului depinde de expunerea la acești cancerigeni, iar în cazul tutunului, arderea e cea care crește nivelul lor”, a declarat Rafael Castillo, profesor de medicină cardiovasculară din Filipine.
Despre evaluarea riscului de cancer al aerosolului dispozitivele de încălzire a tutunului a vorbit și Ecaterina Mazur, cercetător științific în cadrul Catedrei de Chimie Farmaceutică și Toxicologică, USMF. Aceasta a declarat că, în prezent, nu există studii pe termen lung, de cel puțin 20 de ani, privind rezultatele epidemiologice în privința acestor produse, însă datele disponibile arată un potențial de reducere a substanțelor cancerigene în aerosolul lor.
„Dispozitivele de încălzire a tutunului eliberează nicotină și arome din frunza de tutun care este încălzită la o temperatură anumită, fără a provoca arderea. Prin eliminarea arderii tutunului, nivelurile de substanțe chimice nocive în aerosoli sunt substanțial reduse, ceea ce, la rândul său, este de așteptat să conducă la o reducere ulterioară a carcinogenității la cei care le folosesc ca alternativă la țigările convenționale”, a declarat Ecaterina Mazur.
Specialista a remarcat că trei evaluări diferite ale riscului de cancer au arătat și susținut ipoteza că dispozitivele de încălzire a tutunului au o carcinogenitate mai mică comparativ cu țigările convenționale.
„Sunt necesare cercetări suplimentare în ceea ce privește compararea dintre riscul relativ și absolut asociat cu utilizarea dispozitivelor de încălzire a tutunului, adică, compararea diferențelor dintre modificările substanțelor individuale și modificările nivelurilor cumulate. Trebuie de remarcat, totuși, că s-a demonstrat cu tărie că dispozitivele de încălzire a tutunului au efecte mutagene, genotoxice și citotoxice scăzute în comparație cu țigările convenționale”, a mai adăugat toxicologul.
La eveniment a participat în calitate de speaker și Dumitru Brînza, medic histopatolog la Institutul de Oncologie din Moldova. Acesta a vorbit despre impactul fumatului asupra dezvoltării bolilor oncologice. Specialistul a remarcat că, în Moldova, începând cu anul 1990, principalele cauze ale apariției cancerului sunt consumul de alcool și tutun, iar în pofida strategiilor aprobate și resurselor cheltuite modificări substanțiale nu au fost înregistrate.
Datele statistice arată că în anul 2000 au fost înregistrate 600 de cazuri de cancer, iar în 2020 - 750 de cazuri. Acest trend corelează cu creșterea prevalenței fumatului, de la 24,1% în 2000 până la 27,9% în 2020.
„Republica Moldova a devenit parte a Convenției Cadru a OMS pentru controlul tutunului în 2009, iar în 2016 au fost aprobate un șir de reglementări care interzic publicitatea, promovarea și sponsorizarea tutunului, avertizarea populației despre pericolul consumului de tutun, creșterea taxelor la produsele de tutun, însă prevalența fumatului continuă să crească”, a adăugat medicul.
Acesta a menționat că renunțarea este dificilă chiar și pentru persoanele cu cancer, care continuă să fumeze conștientizând consecințele grave.
„Promovarea renunțării la fumat ar trebui să devină o contribuție esențială la tratamentul cancerului în toate patologiile oncologice. În cazurile în care pacienții nu pot renunța complet la fumat în cel mai scurt timp posibil, medicii ar trebui să se concentreze pe strategii de reducere a efectelor nocive ale fumatului pe exemplul Greciei, unde această inițiativă lucrează și oferă rezultate” a declarat Dumitru Brînza.
Conform statisticilor, doar 7-10% dintre fumătorii activi reușesc cu adevărat să renunțe la fumat, iar specialiștii consideră că aceste rezultate înseamnă că strategiile trebuie îmbunătățite. Mai cu seamă, adoptând politici de reducere a riscurilor, care constau în oferirea unor alternative celor care nu vor sau nu pot să renunțe la fumat.
„Știm cu toții că nu ar trebui să fumăm, să consumăm alcool, zahăr și sare în exces, dar nu trăim într-o lume ideală. În acest stil de viață greșit explicat, avem un mesaj bun care vine: avem tehnici de reducere a riscurilor. (...) Avem acum multe dovezi care arată că reducerea riscurilor funcționează cu adevărat în cazul fumatului. Unii oameni ar spune că avem nevoie de mai multe dovezi. Dar nu putem avea dovezi reale dacă nu introducem aceste tehnici de reducere a riscurilor pe scară largă, deoarece numai după un anumit timp vom vedea datele reale”, a declarat Andrzej Fal, președinte al Societății Poloneze de Sănătate Publică.
Reducerea efectelor nocive ale tutunului este o strategie de sănătate publică menită să reducă riscurile de sănătate asociate cu consumul de produse din tutun. Astăzi, acest concept este folosit cu succes drept instrument în lupta cu fumatul în țări precum Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Grecia și Japonia.
