EXODUL REFUGIAȚILOR DIN UCRAINA ÎN MOLDOVA: EXPERIENȚĂ ȘI LECȚII
Într-un interviu acordat agenției „INFOTAG”, președintele Comunității ucrainene din Moldova, Vitali MRUG, a vorbit despre situația refugiaților care și-au găsit adăpost în Moldova după declanșarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. La discuție a participat și președintele Mișcării culturale ucrainene din Moldova „Kronika”, Zinaida GURSKAIA.
„INFOTAG”: Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a început în urmă cu aproape un an. Republica Moldova a devenit una dintre țările care au primit primul val de refugiați. Cum i-a ajutat comunitatea ucraineană pe acești oameni, cu ce dificultăți v-ați confruntat?
Vitali MRUG: Pe 24 februarie 2022 ne-am trezit cu toții șocați de cele întâmplate. Și pentru noi, nepoții bunicilor care au luptat, dar și din manuale și cărți, era clar ce este războiul. Când am aflat ce s-a întâmplat, pentru mine personal, ca și pentru mulți alți oameni, a fost un șoc psihologic.
Când am aflat despre începutul ostilităților, mi-am zis: „Băieți, aţi mers prea departe!” Nu era vorba doar despre bombardamentele din regiunile Lugansk și Donețk, dar au mers în Ucraina pe scară largă. În același timp, mai exista speranța că aceasta ar fi o idee de agresiune bazată pe principiul „sperii și negociezi” – că apoi vor începe tratativele și toate acestea se vor „rezolva” cumva. Din păcate, totul a decurs altfel.
Avem în spate un an întreg pe parcursul căruia în fiecare zi auzim la știri că conflictul doar sporeşte, războiul continuă. Aceasta este o tragedie și este trist. Dacă ne amintim, atunci, pe 24-25 februarie 2022, când am aflat că toate vămile de la intrarea în Moldova erau pline de refugiați care se aliniau cu miile în rânduri, că oamenii vin iarna cu valize și genți și nu știu unde să meargă mai departe... Am început să ne telefonăm unii altora, noi înșine am început să răspundem la întrebări despre cum și cu ce îi putem ajuta pe frații noștri din patria istorică.
Desigur, aproape imediat toate capacitățile noastre au fost activate. În primul rând, suntem o organizație publică reprezentată de persoane fizice. Dar noi toți lucrăm undeva, și există și șefi de întreprinderi cu anumite abilități, așa că chiar a doua zi ne-am implicat în crearea de condiții minime (pentru început) pentru primirea refugiaților.
La început nu exista un centru de coordonare, informații oficiale de la guvern. A trebuit să mă ocup de aceste probleme contactându-i pe membrii comunității din raioanele de frontieră - Ștefan Vodă, Ocnița, Briceni, unde au sosit primii refugiați. Primele atacuri au fost asupra Vinniței și Odesei.
Zinaida GURSKAIA: - Însuși faptul atacului perfid de la ora 4:00 dimineața spune multe. Că doar avem asocieri foarte clare cu această oră şi Kievul. Toată lumea își amintește de celebrul cântec „... Exact la ora 4 Kievul a fost bombardat, ne-au anunțat că războiul a început”. Era un sentiment de deja vu teribil.
Pentru mine, Ucraina este foarte dragă și apropiată, pentru că m-am născut și am crescut acolo. Cunosc această țară, am locuit acolo multă vreme - în diferitele ei părți, ca jurnalist. Prin urmare, m-am implicat imediat în această muncă. Dar oamenii nu erau doar aduşi, ci trebuiau şi repartizaţi undeva, era bine dacă cineva dintre ei avea rude sau cunoştinţe în Moldova. Nu ştiu de ce, dar atunci aveam sentimentul că va trece o săptămână-două-trei și această tragedie va înceta. Că doar ce însemnă asta - să tragi cu rachete în sate și orașe pașnice... Acest lucru categoric nu se încadra în conștiința unei persoane normale.
I-am întâmpinat pe copii, femei și bătrâni, pentru că bărbații au rămas în țară. Toată munca se baza pe contacte personale - cunoștințe, rude, prieteni. Și nimeni nu refuza. Toată Moldova s-a ridicat în ajutor.
„INFOTAG”: Care este rolul organizațiilor internaționale și publice în gestionarea crizei refugiaților din Moldova? Cum apreciați activitățile organizațiilor de voluntari din Moldova în acordarea primului ajutor refugiaților din Ucraina?
Vitali MRUG: Desigur, acum există mai multe organizații și structuri care se ocupă doar de problemele refugiaților. Știu, de exemplu, că Asociaţia azerilor din Moldova s-a implicat în primirea compatrioților lor din Ucraina. Apoi au început romii să primească romi din țara vecină. Comunitatea evreiască este foarte activă. Națiunea în sine este foarte prietenoasă - au dovedit-o de mai multe ori. Ei au creat o organizație specială pentru refugiați Isra AID - un centru de alimentaţie și au instalat vreo duzină de corturi într-o perioadă deosebită de criză a exodului refugiaților. Permiteți-mi să subliniez că statul Israel a început să aloce fonduri direct de la bugetul de stat pentru a rezolva problema refugiaților din Ucraina. Toate organizațiile ucrainene acționează independent, adică în cadrul a ceea ce putem face. Prin urmare, fără eforturile tuturor structurilor enumerate, ar fi mult mai dificil.
„INFOTAG”: Cum s-au stabilit refugiații din Ucraina în Moldova? Este adevărat că există un anumit număr de cetățeni ucraineni care au decis să-și lege soarta de Moldova, cumpărând aici o casă, obținând un loc de muncă, pornind o activitate antreprenorială?
Vitali MRUG: Și acesta este unul dintre fenomene - căutarea unui loc de muncă. Au încercat să-l găsească 35 de mii de ucraineni. Pe baza statisticilor Centrului naţional de ocupare a forţei de muncă din Moldova, pe 19 ianuarie 2023, 959 de cetăţeni ai Ucrainei şi-au găsit de lucru, dintre care 696 femei şi 253 bărbaţi. La Chișinău sunt angajați cei mai mulți cetățeni ucraineni - 720. Aproximativ 220 de angajatori și-au exprimat disponibilitatea de a angaja cetățeni ucraineni, declarând că sunt aproximativ 2080 de posturi vacante pentru aceste persoane. Peste 570 de cetățeni ucraineni au fost înregistrați la centrele de angajare. Cifrele sunt mici, având în vedere că peste o sută de mii de cetățeni ai Ucrainei se află în Moldova ca refugiați.
Nu toţi sunt mulțumiţi de condițiile de muncă. Cei cărora nu le este frică de muncă, o pot găsi. Se poate mânca din ajutorul de stat pentru refugiați, dar trebuie totuși să lucrezi pentru a te îmbrăca și a trăi demn. Astfel, oamenii își găsesc de lucru, iar autoritățile moldovenești, pe cât este posibil, îi ajută, în timp ce unii dintre ei îşi leagă soarta de țara care i-a primit. Poporul moldovenesc a dat dovadă de ospitalitate, largheţe sufletească, sensibilitate și compasiune.
„INFOTAG”: Se poate vorbi despre un fenomen precum întoarcerea refugiaților în patria lor?
Zinaida GURSKAIA: În 1985, personal, m-am pomenit într-o situație similară când am părăsit Pripeati în timpul accidentului de la Cernobîl. Am lucrat o jumătate de an în Zona critică și am parcurs pe deplin acest drum, când am ajuns în Moldova și am început aici de la un lighean și o cârpă. Am ajuns aici fără nimic. Fără casă, fără loc de muncă. Prin urmare, problemele refugiaților din Ucraina îmi erau foarte apropiate și înţelegeam ce se întâmplă.
Referitor la revenire. Într-adevăr, la sfârșitul verii, când au început să se închidă taberele şi centrele care au acceptat refugiați ucraineni, iar ei sunau din toată Moldova, întrebând „ce ar trebui să facem?”, multe familii s-au întors la Odesa și în regiunile Nikolaev și Harkov. Acestea sunt, de regulă, acele regiuni în care nu s-au desfășurat ostilitățile. Femeile ieşite din ţară cu copii s-au reîntors, întrucât soții lor au rămas în Ucraina. Sau ca militari, sau în unități teritoriale de apărare. O parte dintre refugiați a plecat în Europa, în special, în România. În Europa, mulți și-au găsit atât loc de muncă, cât și locuință. Dar nu este cazul să vorbim despre cifre serioase de reveniri. Și dat fiind faptul că bombardamentele și atacurile asupra orașelor au fost reluate acum, suntem înclinați să credem că va fi un al doilea val de refugiați. Și cu cât ne apropiem de primăvară, cu atât este mai probabil.
„INFOTAG”: Credeţi că este probabil un nou val de refugiați din Ucraina, asemănător celui de la începutul războiului?
Vitali MRUG: Sper să nu existe un al doilea val. Dar chiar dacă se întâmplă acest lucru, astăzi suntem cu toții într-o situație diferită. Există statul, s-a creat o Comisie pentru situații excepţionale, există un set bine stabilit de măsuri de acordare a asistenței și există centre și experiență în cazare. În prezent, în ţară se află permanent 80-85 de mii de refugiați. Uneori, această cifră ajungea la 115 mii de oameni. Moldova va face față acestei sarcini, vom întinde o mână de ajutor și nu-i vom lăsa în necaz pe frații noștri ucraineni!
„INFOTAG”: Mulţumim pentru interviu.
