GENOCIDUL DIN KHOJALY, MARCAT DE BRUTALITATE ȘI CRUZIME, ESTE UNA DINTRE CELE MAI SÂNGEROASE PAGINI DE LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XX-LEA.
În noaptea din 25 spre 26 februarie 1992, forțele armate armene cu susținerea efectivelor militare cantonate în orașul Khankendi, al regimentului motorizat de infanterie nr. 366 al fostei armate sovietice, au atacat și au șters de pe fața pământului orașul Khojaly, care se afla sub asediu de luni de zile.
În urma genocidului au murit 613 de oameni, printre care 106 femei, 63 copii, 70 vârstnici, 487 persoane au fost grav rănite din cauza apartenenței lor etnice - erau azeri. În același timp au fost distruse în totalmente 8 familii, 130 de copii au rămas orfani de un părinte iar 25 de copii au rămas orfani de ambii părinți.
În urma atacului perfid, 1.275 de persoane au fost luați drept prizonieri și au fost torturați, soarta a 150 de persoane printre care 68 femei și 26 copii, a rămas a fi necunoscută până astăzi.
Prima evaluare juridico-politică a tragediei a fost făcută de Liderul Întregii Națiuni al poporului azer, Heydar Aliyev. La inițiativa sa, la 24 februarie 1994, Milli Majlis al Republicii Azerbaidjan a adoptat rezoluția "De ziua genocidului din Khojaly", în care a dezvăluit la ONU, puterilor lumii adevărata esență a acestui masacru și a cerut comunității mondiale să ia măsuri eficiente împotriva terorismului armean.
Ceva timp mai târziu, în 2008, la inițiativa vicepreședintelui Fundației Heydar Aliyev, Leyla Aliyeva, a fost lansată campania internațională "Justice for Khojaly! Scopul acestei campanii este de a scoate la iveală adevărul despre Khojaly în fața comunității mondiale, de a obține recunoașterea internațională, evaluarea juridico-politică a genocidului din Khojaly, precum și aducerea în fața justiției a celor responsabili de această infracțiune.
Tragedia din Khojaly a fost deja reflectată în deciziile și rezoluțiile multor țări și organizații internaționale, ca act de genocid. Peste 15 țări ale lumii, precum și peste 25 de state din Statele Unite și Organizația Cooperării Islamice, au recunoscut genocidul din Khojaly la nivel parlamentar.
Înurma Războiului Patriotic de 44 de zile, Azerbaidjanul a obținut dreptate și a pus în aplicare în mod unilateral rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, eliberându-și teritoriile de sub ocupație. Astăzi, în aceste teritorii, în Karabakh, se desfășoară numeroase lucrări de reconstrucție și de construcție. Anul trecut, primul grup de locuitori ai acestor teritorii s-a întors după 30 de ani la casele lor natale, și anume în satul Agali din districtul Zangilan.
Azerbaidjanul și conducerea țării noastre depun eforturi mari pentru a aduce pace și stabilitate în regiune. Demarcarea și delimitarea frontierei de stat, semnarea unui tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia vor permite realizarea acestei păci și prosperități, care este în interesul tuturor popoarelor din regiune.
În plus, deschiderea comunicațiilor, așa cum se prevede în acordul trilateral din 10 noiembrie, va deschide noi oportunități pentru comerț și dezvoltare economică în regiune.
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar
al Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova
Gudsi Osmanov
