UN FOST PREȘEDINTE AL CURŢII CONSTITUȚIONALE CONSIDERĂ CĂ DECIZIA FINALĂ PRIVIND MODIFICAREA DENUMIRII LIMBII ÎN LEGISLAŢIE RĂMÂNE LA LATITUDINEA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Fostul președinte al Curții constituționale (CC) Alexandru Tănase consideră că decizia finală referitoare la legea privind schimbarea denumirii limbii de stat din „limba moldovenească” în „limba română” rămâne la latitudinea Curţii constituționale. După cum transmite „INFOTAG”, el a declarat acest comentând legea adoptată de parlament miercuri în prima lectură.

Legea prevede schimbarea denumirii limbii în toate actele legislative, inclusiv în Constituție. Aceasta are ca scop îndeplinirea deciziei Curții constituționale adoptată cu această ocazie la 5 decembrie 2013. La acea dată, Alexandru Tănase era președinte al Curţii.

„Există opinii diferite despre aceasta. Unii susțin că este necesară o majoritate calificată, exact ca în cazul modificării Constituției, alții susțin că este suficientă o majoritate simplă. Dezlegarea acestei dileme va fi făcută până la urmă tot de CC. Toate legile votate de Parlament beneficiază de prezumția de constituționalitate, până la proba contrarie”, a remarcat specialistul în domeniul dreptului constituțional.

El a explicat că decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 „este interpretativă, nu de control”.

„Decizia Curții constituționale din 5 decembrie 2013 a produs efecte juridice imediate – întreaga administrație a renunțat la termenul de „limba moldovenească” și a început să folosească termenul de „limba romană”. Același lucru s-a produs la nivel internațional. Astfel, Consiliul Europei a renunțat la glotonimul de „limba moldovenească” în favoarea celui de „limba română”. Prin urmare, parlamentul, de fapt, nu a modificat Constituția, ci a avut o sarcină tehnică de a aduce textul Constituției în corespundere cu decizia CC din 5 decembrie 2013”, a spus Tănase.

El a menţionat că nu are nicio îndoială că legea adoptată va fi contestată la Curtea constituțională.

„Aceasta este o procedură normală a procesului legislativ. Dacă instanța decide că legea este constituțională, atunci așa va fi, dacă decide altfel - legea adoptată este anulată. Ultimul cuvânt cu privire la constituționalitatea acestui proiect de lege îl va avea în orice caz Curtea constituțională.”