ANATOLIE NOSATÎI: CEI CARE CRITICĂ ASTĂZI COOPERAREA CU NATO SUNT CEI CARE AU INIȚIAT CÂNDVA ACEASTĂ COOPERARE

Interviu acordat agenției de presă INFOTAG de către Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi.

INFOTAG: Dle Ministru, pentru prima dată după mulți ani, bugetul Ministerului Apărării pentru anul 2023 s-a dublat și reprezintă circa 1,7 mlrd. lei sau cu 650 mil. lei mai mult decât în 2022. Pe cât de binevenită este această majorare și pentru ce vor fi cheltuiți acești bani?

A.N.: Majorarea este foarte binevenită, mai mult, pe termen mediu ea se menține, lucru care ne permite să planificăm eficient cheltuielile în scopul îmbunătățirii activității Armatei Naționale și înzestrării acesteia.

Aici aș dori să menționez că bugetul Ministerului Apărării este un document public și fiecare cetățean poate accesa site-ul Ministerului Finanțelor pentru a vedea cum sunt repartizate mijloacele financiare.

Am să vă dau doar câteva detalii. Pentru 2023 au fost majorate alocațiile pentru achiziții de echipamente reieșind din necesitățile operaționale.

O altă poziție nouă în bugetul Ministerului Apărării sunt investițiile capitale. Aici aș menționa că a fost inițiată construcția unei unități militare noi cu condiții foarte bune pentru activitatea militarilor.

INFOTAG: Pentru când este preconizată finalizarea acestui proiect și care este costul acestuia?

A.N.: Mi-aș dori ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, dar unele lucrări durează deoarece există proceduri tehnice care trebuie respectate. Cred că proiectul va fi finalizat în 3-5 ani. Este un proiect destul de mare și costisitor. Majorarea recentă a prețului materialelor de construcție cu 30-50% ne obligă să revizuim prețul proiectului și, respectiv, alocațiile necesare.

INFOTAG: Astăzi cheltuielile pentru sectorul apărării reprezintă circa 0,5% din PIB. Pentru o modernizare eficientă și rapidă a forțelor militare aceste cheltuieli ar trebui să reprezinte cât la sută din PIB?

A.N.: Moldova se află printre țările cu cea mai mică alocare bugetară la capitolul apărării naționale. În țările membre ale UE cheltuielile pentru apărare reprezintă între 1,5% și 4%, în țările neutre - între 1,6% până la 4%. Dar să nu uităm că în Elveția sau Austria, țări neutre, PIB-ul este mult mai mare comparativ cu cel al RM.

INFOTAG: Guvernul Germaniei a livrat deja 6 din cele 19 vehicule blindate Piranha promise pentru consolidarea capacităților tehnice ale Armatei Naționale. Aceste vehicule au fost testate în cadrul exercițiilor militare? Ce părere au militarii despre ele?

A.N.: Mai întâi, aș dori să fac o legătură între alocațiile bugetare pentru sectorul de apărare și asistența oferită de partenerii de dezvoltare. Cu regret, astăzi RM nu-și poate permite achiziții de echipamente de care are stringentă nevoie în această perioadă complicată. Din această cauză, asistența externă reprezintă o posibilitate foarte bună pentru a grăbi procesul de modernizare a Armatei Naționale, iar asistența oferită de Germania, în rezultatul negocierilor directe cu Ministerul Apărării al acestei țări, este foarte binevenită.

Blindatele Piranha sunt mult mai avansate decât cele pe care Armata Națională le are în dotare. Ele asigură o mobilitate mai sporită și o protecție a efectivului mai ridicată, lucru care permite militarilor să se instruiască și să fie mai pregătiți pentru îndeplinirea misiunilor.

Aceste tipuri de vehicule se folosesc și în teatrele de operații unde participă militarii din RM. Antrenarea lor în țară le permite să fie mai eficienți în Kosovo sau Liban. Aceste blindate nu au fost încă folosite în cadrul unor exerciții, ci doar în locul de dislocare permanentă pentru diferite instruiri.

Recent, aceste blindate au fost utilizate în cadrul unor antrenamente privind acordarea primului ajutor medical și evacuarea militarilor de pe câmpul de luptă.

Militarii apreciază foarte mult faptul că blindatele Piranha sunt mult mai eficiente și mai simple în folosire.

INFOTAG: Ce alt echipament militar va primi Ministerul Apărării de la partenerii străini în 2023?

A.N.: Ministerul Apărării are un plan foarte bine coordonat în privința achizițiilor și primirea diferitor donații și echipamente din partea partenerilor.

Primele proiecte care au fost demarate anul trecut vor începe să se materializeze în 2023 când vom avea livrări de echipamente din partea UE. Vom primi echipament pentru asigurarea unităților medicale, subunităților de geniști pentru îndeplinirea misiunilor de deminare a teritoriului.

Suplimentar se va iniția implementarea proiectelor în domeniul asigurării logistice. Aici vorbim despre diferite camioane și echipamente care sunt necesare pentru asigurarea forțelor operaționale.

Acest echipament va ajunge în RM treptat, deoarece în prezent industria militară este foarte solicitată dat fiind războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, iar producerea unor echipamente militare, mai ales a celor sofisticate, durează de la 1 la 3 ani.

INFOTAG: Recent, UE a promis RM un radar. Ați putea să ne dați mai multe detalii cu privire la această donație? Dispune Moldova de personalul necesar pentru a-l utiliza?

A.N.: Ministerul Apărării depune toate eforturile pentru identificarea posibilităților de îmbunătățire a situației la capitolul asigurării securității și apărării statului. În acest domeniu, am dispus măsuri inclusiv pentru îmbunătățirea situației la capitolul monitorizării spațiului aerian. Lucrăm și la capitolul apărării spațiului aerian. Dar acest lucru durează ceva mai mult. Cu partenerii din cadrul UE am negociat posibilitatea de asigurare cu sisteme de monitorizare a spațiului aerian. Acum are loc aprobarea politică. Adică toate statele UE trebuie să accepte această propunere.

Aș dori să menționez că aceasta este o asistență nerambursabilă din partea UE, iar resursele alocate de către UE nu sunt gestionate de către Ministerul Apărării. Sunt desemnate agenții responsabile de implementarea unor asemenea proiecte. În acest caz, a fost identificată o agenție din Estonia care are expertiză în domeniu.

Referitor la întrebarea dacă avem efectiv pentru operarea unui asemenea radar, putem spune că toate echipamentele sunt însoțite de pachete de asistență în vederea instruirii, dacă este necesar, instalării și punerii în funcțiune, inclusiv cu asigurare logistică pentru o perioadă de timp. La fel ca și în cazul achiziționării unui automobil nou – acesta are garanție, pachet asistență, instruire dacă este necesar.

INFOTAG: În 2022, ați fost primul ministru al apărării care a vizitat Franța, iar miniștrii apărării din Germania și Spania au vizitat Moldova pentru prima dată. Ce vizite importante se află pe agenda Dvs. în 2023 și ce oficiali de rang înalt din domeniul apărării sunt așteptați la Chișinău pe parcursul anului curent?

A.N.: Cooperarea cu partenerii străini reprezintă un domeniu important pentru activitatea Ministerului Apărării. În așa fel putem stabili relații mai bune de cooperare și identifica proiecte noi de cooperare, inclusiv de asistență militară. Pentru 2023 avem programate mai multe activități. Săptămâna aceasta voi merge la cartierul NATO și cel al UE unde voi participa la niște activități destul de importante. Voi efectua o vizită oficială în Cehia în luna aprilie, iar ministrul apărării al României va sosi în vizită la Chișinău.

INFOTAG: Opoziția pro-rusă critică autoritățile pentru intensificarea cooperării cu NATO și SUA pe filiera militară. De ce este cooperarea cu NATO și SUA atât de importantă pentru țara noastră în prezent?

A.N.: De la începutul mandatului mi-am propus revitalizarea relațiilor cu partenerii RM, inclusiv cu organizațiile internaționale. Aș menționa aici cooperarea cu ONU, care ne-a permis detașarea primului contingent în misiunile ONU, cooperarea cu UE care ne-a permis să beneficiem de o asistență de 47 de milioane de euro. Actualmente discutăm acordarea unui nou pachet de asistență în valoare de 40 mil. de euro în domeniul fortificării capabilităților de apărare a RM. Este o sumă destul de importantă având în vedere că aceste alocații merg doar la achiziții de echipamente.

Chiar și echipamentele neletale sunt vitale pentru activitatea Armatei Naționale. Astăzi, suntem în situația când o mare parte din echipamentul de care dispunem necesită a fi schimbat. Nu mai poți moderniza un vehicul care a fost produs în anii 60 sau 70 ai secolului trecut. La un moment dat mentenanța devine foarte costisitoare sau chiar periculoasă, deoarece pune în pericol securitatea militarilor și a tuturor participanților la trafic.

Cooperarea cu partenerii străini precum SUA, România, Franța, Germania, Spania sau Italia este foarte importantă deoarece contribuie la obiectivul strategic de transformare a Armatei Naționale.

Cât privește cooperarea cu NATO, aceasta a fost stabilită în 1994 în formatul Parteneriatului pentru Pace și a evoluat până la elaborarea Planului Individual de Parteneriat cu NATO.

Acum NATO propune combinarea tuturor planurilor de cooperare într-un singur plan pentru țară - Individually Tailored Partnership Programme.

Acest lucru va permite coordonarea mai eficientă a tuturor programelor de cooperare cu NATO. Acest plan ar urma să fie finalizat în 2024. Decizia de a unifica toate planurile în unul singur s-a luat în baza discuțiilor și a experienței altor țări.

Aș dori, de asemenea, să menționez că toate documentele legate de cooperarea RM cu NATO sunt publice, planul de cooperare se reaprobă, de obicei, în lunile februarie-martie a fiecărui an. La discuții participă pe larg societatea civilă și se vorbește doar despre activități în interesul RM.

Toate speculațiile referitoare la impactul negativ al cooperării cu NATO sunt nefondate. Amintesc că cei care astăzi critică cooperarea cu NATO sunt cei care au inițiat cândva cooperarea cu această organizație și ulterior au ridicat-o la un alt nivel. Lucru pentru care le spun un mare mulțumesc! Făcând acest lucru ei s-au gândit la interesele naționale ale țării. Acum, însă, poziția politică pe care o ocupă îi face să-și schimbe radical atitudinea față de acest domeniu.

INFOTAG: Există domenii de cooperare în care așteptările Moldovei față de NATO sunt mai mari și, invers, în care așteptările NATO față de Moldova sunt mult mai mari?

A.N.: NATO nu are așteptări. NATO are rolul de a acorda sprijin pentru dezvoltarea RM pe diferite domenii. Ei ne ajută să devenim mai buni în asemenea direcții precum interoperabilitatea sau instruirea. Planul de cooperare cu NATO presupune diferite obiective care au indicatori de performanță și care sunt periodic examinați pentru a vedea dacă s-a ajuns la nivelul preconizat, dacă suntem în stare să facem următorul pas sau mai este nevoie de anumite lucruri pentru a îndeplini standardele cerute.

INFOTAG: În prezent RM are anumite relații în domeniul militar cu Rusia?

A.N.: Din momentul proclamării independenței sale, RM a avut relații modeste în cadrul CSI, și respectiv cu Rusia, pe dimensiunea militară. După 1999-2000 ele s-au redus și la moment nu se desfășoară. În calitate de ministru nu îmi propun să cooperez cu Federația Rusă în acest domeniu deoarece viziunile, prioritățile și standardele noastre nu coincid.

INFOTAG: În ce măsură formarea unei armate profesioniste, un obiectiv anunțat de una dintre guvernările anterioare, este în prezent o prioritate pentru RM și Ministerul Apărării?

A.N.: Crearea unei armate profesioniste sună bine și frumos. Dar programul anunțat anterior nu a avut acoperire financiară, respectiv a fost unul populist și declarativ. Orice program necesită acoperire financiară și argumentare logică. Altfel, el este doar o declarație politică a unor factori de decizie care doresc să atragă atenție asupra sectorului dar nu sunt bine intenționați.

Discuțiile cu colegii din țările vecine și din UE arată că menținerea sistemului mixt de completare a armatei este, la moment, cea mai bună soluție.

INFOTAG: Numărul cetățenilor care doresc să activeze în cadrul Armatei Naționale în bază de contract este în creștere sau descreștere, mai ales ținând cont de evenimentele din regiune.

A.N.: Este un număr oscilant. El depinde de mai mulți factori, nu doar de dorința militarilor sau de atașamentul lor față de profesia militară. De multe ori este legat de situația socială și economică din țară și de peste hotare.

Ministerul Apărării investește mult în instruirea efectivului militar. Cu regret, în multe domenii civile salariile sunt mult mai mari decât în domeniul militar. De exemplu, salarizarea în domeniul IT începe de la 30,000 lei. Avem mulți specialiști care au participat la diferite instruiri în țară și peste hotare, care vorbesc limbi străine și au capacități pe care nu le au mulți civili. Anume din această cauză ei sunt la o mare căutare în domenii precum IT sau cel bancar. Acest fenomen este caracteristic nu doar Ministerului Apărării, ci tuturor instituțiilor publice.