ALEXANDR SLUSARI: „ÎN MOLDOVA, GUVERNUL A JUSTIFICAT TOATE EŞECURILE DIN ULTIMUL AN PRIN RĂZBOIUL DIN UCRAINA”

Într-un interviu acordat agenției „INFOTAG”, liderul Asociaţiei „Forţa fermierilor”, Alexandr SLUSARI, și-a împărtășit viziunea asupra situației din Moldova, a evaluat acțiunile partidelor și a prezentat o prognoză a rezultatelor alegerilor locale.

„INFOTAG”: Domnule Slusari, organizaţia pe care o conduceți este creată doar pentru a proteja interesele de afaceri ale fermierilor sau este un prototip al unui viitor partid politic? Ce interese ale agricultorilor sunt protejate de „Forţa fermierilor”?

Alexandr SLUSARI: Nu, nu este vorba despre un proiect politic. Dacă aș vrea să fac așa ceva, nu aș fi părăsit conducerea partidului Platforma DA. Aceasta este o asociație non-guvernamentală, non-politică, non-profit, axată în primul rând pe protejarea intereselor fermierilor mijlocii și mici. Ei sunt cea mai discriminată categorie de agenți economici din țară la ora actuală, care este amenințată cu dispariția.

„Forţa fermierilor” are propria sa voce, ne apărăm poziția sub orice formă, inclusiv proteste. Dar, repet, nu există nimic politic și nu va fi niciodată. Membrii Consiliului asociației aparțin unor partide diferite, iar în asociația „Forţa fermierilor” sunt uniți de interese agrare și de o singură politică - agrară.

„INFOTAG”: Ce părere aveți despre faptul că unii fermieri primesc mai multe ajutoare de stat decât plătesc impozite la trezoreria statului?

A.S.: Acesta este un clişeu de propagandă repetat de toate autoritățile. Guvernul anterior nu face excepție. Când a rămas fără argumente, a repetat refrenele lui Chicu (ex-prim-ministru în 2019-2020). Voi prezenta câteva cifre pentru a înțelege imaginea reală.

Sectorul agroindustrial asigură aproape jumătate din exporturile Moldovei, creează aproximativ 35% din locurile de muncă. Ponderea sa în PIB este de 21%. Și cel mai important, doar din achiziționarea de îngrășăminte, motorină, pesticide, piese de schimb, trezoreria statului încasează cel puțin 5 miliarde de lei prin deduceri vamale imediat când sunt importate. Acestea sunt accize și TVA din resursele pe care fermierii le cumpără. Prin urmare, este incorect să spunem că fermierii primesc mai multe subvenții decât plătesc impozite.

„INFOTAG”: Piața rusă este complet pierdută pentru fermieri?

A.S.: Din păcate, această piață este foarte politizată și, de fapt, puțin depinde de fermierii moldoveni.

Produsele moldovenești sunt de foarte bună calitate pentru piața rusă, nu provoacă plângeri serioase. Dar problema calității apare doar atunci când apare tensiune în relațiile politice dintre țări. Sper să nu fie pierdută nicio piață pentru producătorii moldoveni. Cea rusă este tradițională. Fructele moldovenești, conservele, strugurii sunt prețuite de ruși. Și dacă ne îndepărtăm de politizarea relațiilor economice, care vine de la conducerea Rusiei, atunci nu văd probleme deosebite.

Există produse de calitate, ele sunt exportate pe piața rusă. Aveam o zonă fără taxe, dar din 2014 Rusia a aplicat unilateral taxe. Acum ba sunt aplicate, ba reduse, ba anulate. Sau încearcă să permită unui număr limitat de companii, selectate pe motive de neînțeles, să exporte. De îndată ce componenta economică va domina în relațiile dintre țări, sunt sigur că piața rusă de 140 de milioane este de interes pentru fermierii moldoveni.

„INFOTAG”: Cât de mare este dependența producătorilor rurali moldoveni de marii vecini - Ucraina și România, care în mod tradițional, ca și Moldova, exportă multe produse agricole?

A.S.: Dependență mare. De exemplu, Ucraina se numără printre primii cinci cultivatori de cereale și floarea-soarelui din lume, fiind cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui. România este, de asemenea, un jucător important.

Prețurile din regiunea Mării Negre sunt formate din mai multe țări: Rusia, Ucraina și, într-o anumită măsură, România. Moldova în acest sens are o influenţă mică. Ultimii doi ani sunt deosebit de semnificativi în acest sens. Astăzi, Ucraina este plină de alimente care trebuie vândute cu orice preț pentru a obține o oarecare lichiditate, iar Moldova resimte acest lucru cu intensitate.

Tranzitul de mărfuri care trece prin Moldova duce la faptul că o parte din producție rămâne în țară (și în toată Europa de Est), iar acest lucru pune presiune asupra prețului. Și pe Moldova la fel. Prețurile la cereale și floarea soarelui au scăzut. Mulți fermieri vând produse sub costul real. Situația a fost agravată și mai mult de seceta de anul trecut. Iar fermierii s-au pomenit într-o situație de foarfecă, când recolta era scăzută (din cauza condițiilor climatice), toate resursele au crescut în preț: îngrășămintele, produsele petroliere și pesticidele, iar prețurile la produsele finale, dimpotrivă, s-au prăbușit.

Un val de proteste a trecut prin Europa de Est (de exemplu, în Polonia), după care guvernele majorității țărilor au decis să plătească despăgubiri fermierilor. Pentru fiecare tonă de produse vor fi alocați 45-57 de euro. În Moldova este tăcere pe această temă. Ca și cum „salvarea celor care se îneacă este problema celor care se îneacă”.

Aceasta este o abordarea greșită din partea guvernului, așa că tragem un semnal de alarmă cu privire la această situație din august 2022. Până acum, nimic n-a fost rezolvat. Dispoziţii protestatare există în rândul fermierilor și la ultima ședință a asociației (la care a fost prezent premierul Dorin Recean), mulți și-au formulat poziția. „Susținem Ucraina, suntem solidari cu ea și înțelegem dificultățile ei”, dar pentru al doilea an consecutiv, fermierii moldoveni au fost prejudiciați. Nu holdingurile mari suferă, ci fermierii mici și mijlocii. Este nevoie de sprijin, dar acesta încă nu este vizibil.

S-au limitat la promisiuni, în cel mai bun caz. Mai des răsuna: „Avem un război!”. Și totul a fost pus pe seama acestuia. Acum a venit un nou premier, ne-am întâlnit de două ori în prima lună. Aceasta este încă o diferență plăcută comparativ cu Natalia Gavriliţa, care pur și simplu a fugit de noi. Se pare că am pus la punct un dialog. Domnul Recean și-a asumat anumite angajamente cu termenele specificate pentru implementarea acestora. Timpul apropiat va arăta cum merg lucrurile.

„INFOTAG”: Aţi fost unul dintre liderii Platformei DA. Ați putea spune pe scurt ce se întâmplă acum cu această formaţiune? De ce noua sa conducere le-a retras sprijinul consilierilor din Consiliul municipal Chişinău, inclusiv fondatorului partidului, Andrei Năstase?

A.S.: După ce am aflat rezultatele alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, am demisionat a doua zi. Și cred că aceasta este tradiția occidentală corectă, când liderii de partid ar trebui să își asume responsabilitatea pentru rezultat. Putem polemiza de ce s-a întâmplat asta. În partid, în ultima campanie, am fost numărul 2 pe lista electorală. De aceea am părăsit organele de conducere, am stat mai departe de procesele care au loc acolo. Din câte am înțeles, noua conducere a început să aibă fricțiuni cu foștii lideri. Sunt un susținător al principiului „dacă pleci – pleacă!”. Nu lăsa ușa pe jumătate deschisă...

Tot ce se întâmplă este regretabil, pentru că mereu am fost unul dintre partidele închegate, iar în capitală ne-am poziționat ca luptători împotriva mafiei construcțiilor. Am avut întotdeauna democrație internă, dar am ajuns întotdeauna la o poziție de compromis. Și acum, se pare, problemele au ajuns prea departe.

„INFOTAG”: Cum apreciați șansele partidului de guvernământ la alegerile locale din 2023?

A.S.: Mai sunt aproape șase luni până la alegeri. Dacă ar avea loc în martie, atunci perspectivele pentru PAS nu sunt foarte bune, deoarece guvernarea precedentă a fost una dintre cele mai proaste din Moldova modernă. Cel puțin în ceea ce privește economia. Au încercat să justifice incompetența unor miniștri prin factori externi. De aceea, imaginea partidului de guvernământ și a președintelui a avut de suferit.

La situaţia de acum, ratingul PAS a scăzut, iar dacă alegerile ar fi acum, am vedea că are un eșec grav. Dar mai sunt șase luni. Demisia guvernului a fost un pas corect, dar tardiv. S-a format convenţional un nou guvern și aceasta este tot o reacție la viitoarele alegeri locale. Se face un fel de resetare, accentul este mutat pe economie și securitate, ceea ce este corect, având în vedere că sectorul economic a fost devastat.

Dacă în aceste șase luni vor reuși să stabilizeze starea de fapt în contextul războiului din Ucraina și al problemelor de securitate din regiune, atunci situația se poate schimba în ceea ce priveşte preferințele alegătorilor. Și, ca urmare, va fi un rezultat acceptabil la alegerile din toamnă. Dar, ţin să subliniez, mult depinde de acțiunile noului guvern.

„INFOTAG”: Ați fi de acord să vă asumaţi rolul de candidat unic la funcția de primar al Chișinăului din partea partidelor de dreapta și de centru-dreapta?

AS: Voi începe cu mine. Am menţionat deja că nu sufăr de cochetărie politică și nu plec pe jumătate, lăsând ușa neînchisă complet. În urmă cu aproape doi ani, am spus că părăsesc politica activă și că trebuie să treacă o perioadă semnificativă de timp pentru a evalua tot ce s-a întâmplat. Nu cred că ar trebui de revenit la un an după eșecul din alegeri. Acest lucru este cu atât mai actual, cu cât am angajamente față de „Forţa fermierilor” pentru încă un an. Trebuie să duc la final acest mandat.

Având o anumită experiență politică și observând situația politică, am mari îndoieli că este posibil să ne unim pe câmpul partidelor pro-europene. Deși întrebarea este pusă corect. Dacă există vreo șansă de a-l învinge pe Ion Ceban, atunci aceasta ar avea-o un candidat al unui conglomerat de forțe pro-europene. El ar fi susținut de acele partide care au structuri la Chișinău.

„INFOTAG”: Ce notă i-ar acorda Alexandr Slusari PAS-ului, într-un sistem de 10 puncte, pentru doi ani de guvernare a Moldovei?

A.S.: Nu mai mult de cinci. Pentru mine, cei mai importanți indicatori sunt reformele, dezvoltarea economică și îmbunătățirea vieții oamenilor. Poate că pe unele aspecte ale politicii interne și ale politicii externe pot primi note mari, dar nu și în economie, reforme, justiție. Poate că ministrului Popescu și ministrului protecţiei sociale, care şi-a dat demisia mai devreme, ar putea primi o notă de „nouă”. Dar şi unul, şi altul au lucrat după modele similare. Primul a călătorit cu doamna Sandu și a oferit bani de la donatori, iar celălalt i-a distribuit. Este bine că banii ăștia au existat, dar au fost distribuiți exclusiv pentru consum. Unele dintre aceste fonduri au majorat foarte mult datoria publică.

Iar cel mai mare minus - nu a existat nicio creștere. Producătorii autohtoni nu au fost ajutați, economia a fost lăsată la voia întâmplării, nici n-a mirosit a descentralizare, reforma administrativ-teritorială a fost abandonată, iar primarii merg în continuare la Chișinău cu mâna întinsă în speranța de a primi investiții în schimbul loialității politice. Nimeni nu a luptat cu monopolurile, iar Consiliul concurenței, ca și până acum, a rămas impotent. Iar dacă luăm doar „Dezvoltarea economică a Moldovei”, atunci merită o notă fermă de „doi”.

„INFOTAG”: Ce partid ar putea fi susținut ipotetic de Asociația „Forţa fermierilor” în alegeri?

AS: Conform statutului asociației, suntem o organizație publică și non-profit. În perioada campaniei, putem discuta cu politicienii despre agenda formațiunilor lor și includerea în aceasta a temei fermierilor. Şi atât. Dar asta nu înseamnă că fermierii vor fi pasivi din punct de vedere politic. Ei, ca oameni educați și alfabetizați, pot fi activi politic în raioanele şi satele lor. Cu cât mai mulți agricultori vor fi prezenți în structurile puterii, cu atât mai bine va fi pentru agricultură. Asociația dorește să influențeze autoritățile să promoveze o politică agrară corectă. Oponenții noștri sunt holdingurile mari care își ascund veniturile în companii offshore, distrugând de facto satul moldovenesc.

„INFOTAG”: Mulțumim pentru interviu!