PRODUCĂTORII NAȚIONALI SE OPUN NOULUI MECANISM DE APLICARE A TAXELOR PENTRU POLUAREA MEDIULUI
Asociația producătorilor și importatorilor de ambalaje și mărfuri ambalate „APIAMA”, Oficiul național al viei și vinului (ONVV), Asociația procesatorilor de fructe și legume „Speranța-Con” au făcut un apel către parlament și ministerul de resort cu cererea să nu modifice mecanismul de plată pentru poluarea mediului înconjurător.
În luna aprilie, în parlament au fost organizate audieri cu privire la noile modificări la Legea nr. 1540/1998. Ministerul mediului propune ca taxa să fie percepută nu de pe cantitatea de recipiente (ambalaje) importate în țară, ci de pe greutatea acestora. Repartizarea tarifelor propuse pe categorii a provocat cele mai multe întrebări din partea producătorilor. Pentru o tonă de recipiente din plastic nereciclabil se propune taxa de 18.000 de lei. Reducerea tarifului este de aproape 2 ori. Totodată, pentru 1 tonă de deșeuri compozite nereciclabile de tip Tetra-Pak se propune un tarif de 24.000 de lei. Aceasta înseamnă o creștere a colectărilor de 4-7 ori. Ceea ce se va răsfrânge cu siguranță asupra costului mărfurilor în ambalaje din carton compozit - lapte, nectar, sucuri pentru alimentaţia pentru copii.
De asemenea, merită luat în considerare faptul că până la 75% dintre produsele în ambalaje compozite (în funcție de categorie) de pe rafturile magazinelor din Republica Moldova - atât lactate, cât și fructe și legume - sunt produse alimentare locale. O creștere a prețurilor din cauza creșterii tarifelor va duce la o scădere ulterioară a cererii. Pe termen lung, rafturile vor fi inundate de produse importate.
Producătorii locali numesc schimbarea sistemului de plată pentru poluarea mediului o dublă lovitură pentru afacerile moldovenești, inclusiv pentru competitivitatea mărfurilor în străinătate. „Este important de luat în considerare că producătorii moldoveni plătesc pentru ambalarea mărfurilor, din care până la 60% se exportă. Și încă nu există un mecanism care să compenseze aceste fonduri, pentru că mărfurile exportate nu afectează ecologia Republicii Moldova în nici un fel”, a spus președintele Asociației Speranța-Con, Ştefan Golubciuc.
Experții așteaptă concluziile ministerului finanțelor și a ministerului economiei asupra acestei inițiative. Cu cât se vor reduce veniturile? Care este rațiunea economică din spatele noilor taxe propuse? Cum va afecta acest lucru competitivitatea producătorilor locali și balanța comercială a statului pe ansamblu? Și din ce surse vor fi acoperite fondurile lipsă?
Producătorii consideră că nu este necesară modificarea Legii nr. 1540/1998. Pentru că din 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare Legea deșeurilor nr.209/2016. Și, mai întâi de toate, este necesar să ne concentrăm asupra implementării acesteia. La urma urmei, multe aspecte necesită calcule suplimentare. De exemplu, companiile care vor colecta ambalaje compozite vor trebui să încheie contracte pentru reciclare sau incinerare. Au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta. În întreaga lume, există doar vreo duzină de întreprinderi care sunt gata să accepte ambalajele compozite pentru reciclare. Și toate sunt supraîncărcate. Restul fabricilor incinerează acest tip de recipient.
„Cea mai apropiată fabrică unde am putea arde deșeuri compozite se află în România. Este încărcată complet și nu este pregătită să accepte noi volume. Accesul la uzina ucraineană din Dnipro este riscant din cauza operațiunilor militare. În majoritatea țărilor UE sunt în vigoare interdicţii la importul de deșeuri. Iar să le transporţi pentru eliminare sau procesare în țări mai îndepărtate ale Europei și ale lumii este costisitor și neprofitabil din punct de vedere economic”, a declarat directorul executiv al ONG-ului „RECICLARE”, Vadim Acsentii.
Cu alte cuvinte, se poate crea o situație în care nimeni nu dorește să colecteze deșeuri compozite. Atunci legea va fi ineficientă și nefuncțională.
Lipsa totală a infrastructurii de sortare a deșeurilor în regiuni este un alt aspect care-i îngrijorează pe producători. Conform Anexei nr. 2 la HG nr. 561/2020, pentru anul 2024 este prevăzut obiectivul de asimilare a 45,7 mii tone de deșeuri pe an. Pentru a colecta această cantitate de gunoi este necesară instalarea a circa 8.000 de pubele de sortare în toată țara. Aceasta înseamnă că, pe lângă unele taxe de mediu crescute, producătorii vor trebui să plătească și pentru plasarea pe piață a deşeurilor, pe care sistemul actual pur și simplu nu este în măsură să le administreze.
Deocamdată, rămâne să așteptăm publicarea proiectului și a notei informative cu argumente. Acest lucru se va întâmpla după ce proiectul va ajunge în parlament. Ministerul promite termene restrânse. Dezbaterea se anunță aprinsă.
