Azerbaidjan și Armenia ar putea semna un tratat de pace pentru a soluționa conflictul din Nagorno-Karabah, în timpul summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura pe 1 iunie în Republica Moldova. Declarațiile îi aparțin ambasadorului Azerbaidjanului în Franța, Leyla Abdullayeva, scrie eurointegration.ua, citat de NewsMaker.
„Pe 1 iunie, la Chișinău, sperăm că în sfârșit va fi semnat un tratat de pace. Acesta este un moment și un avânt istoric care nu poate fi ratat”, a declarat ea.
Premierul armean Nikol Paşinian și președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev urmează să aibă discuții la nivel înalt cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, la summitul, potrivit Reuters.
Precizăm că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru restabilirea relațiilor.
Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.
După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , conciliați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.
Pe 22 mai, premierul armean Nikol Paşinian a declarat că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah.
Amintim că, regiunea Nagorno-Karabah a fost în urmă cu trei ani miza unui război de şase săptămâni care s-a soldat cu peste 6 500 de morţi, înainte ca un armistiţiu să fie negociat de Rusia.
În cadrul acestui acord, Armenia a cedat bucăţi întregi din teritoriile pe care le controla după războiul de la începutul anilor 1990.
Totodată, aproximativ 2 000 de pacificatori ruși au fost dislocate în regiune. La exact o lună de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, atât Rusia cât şi Armenia au acuzat Azerbaidjanul că a invadat enclava Nagorno-Karabah în partea controlată de forțele de pacificare ruse.
Mai multe surse media anunţau atunci că Azerbaidjanul a decis să facă un astfel de pas după ce pacificatorii Kremlinului, care au intrat în 2020 în teritoriile disputate, ar fi fost trimiși la război în Ucraina.
Acest lucru a fost negat la scurt timp de ambasadorul Rusiei în Azerbaidjan. La rândul său, Baku a infirmat într-un comunicat că s-ar fi produs lupte în zonă şi a dat asigurări că realizează un proces de cartografiere precisă a punctelor de amplasare a efectivelor fără folosirea forţei.
Acordul de încetare a focului din 2020, considerat de Armenia umilitor, a declanşat săptămâni de manifestaţii anti-guvernamentale, făcându-l pe Nikol Paşinian să convoace alegeri legislative anticipate care au fost câştigate în septembrie de partidul său.
Pașinian se confruntă din nou cu critici puternice de când el și Aliev au convenit luna trecută la Bruxelles să înceapă elaborarea unui tratat de pace pentru a rezolva conflictul și să înființeze o comisie comună pentru demarcarea frontierei.
La Erevan, opoziția armeană a început să organizeze proteste, cerând demisia premierului pe care îl acuză de concesii unilaterale față de Azerbaidjan. Acestea sunt cele mai mari manifestaţii anti-guvernamentale de după alegerile din septembrie 2021.
Un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia ar putea fi semnat în timpul summitului de la Chișinău
