IMPORTATORII URMĂRESC SCOPUL DE REVIZUIRE A SISTEMULUI DE TAXE DE POLUARE
În Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat un proiect, privind modificarea Legeii nr. 160 din 30 mai 2023 cu privire la taxele de poluare. După primirea comentariilor și amendamentelor din partea Guvernului, proiectul de lege va fi discutat și la Comisia de mediu și va fi supus aprobării. Scopul autorilor este de a aplica modificările începând cu 1 iulie anul curent.
Asociațiile, membrii cărora sunt companiile importatoare de produse alimentare, insistă asupra implementării modificărilor prevăzute de proiectului de lege. Cu toate acestea, producătorii interni sunt indignați fiiindcă proiectul, redactat în grabă, este sec. Președinta Asociației Naționale a Producătorilor de Lapte, Сarolina Linte, consideră că modificările propuse nu sunt necesare: „Peste șase luni vor intra în vigoare noi reglementări legale privind administrarea colectării, procesării și utilizării deșeurilor. Nu văd niciun sens să modificăm în grabă Legea nr. 1540/1998, acum, în iunie”.
„Sunt alte aspecte care necesită atenție. Ambalajele, utilizate pentru produsele lactate, carne și sucuri de fructe, sunt deșeuri menajere care nu pot fi reciclate, dar pot fi supuse incinerării sau folosite pentru a genera energie termică. De aceea, avem nevoie de platforme concepute pentru a elimina astfel de deșeuri menajere, iar modificările care au fost dezvoltate nu rezolvă această problemă. Teoretic, avem acte juridice care descriu activitățile din acest domeniu. Însă, în practică, nu există reglementări, nu există condiții tehnice și nu există companii în țară care să incinereze acest tip de deșeuri pentru a genera energie”, subliniază Сarolina Linte.
Faptul că sistemul trebuie să fie perfecționat altfel este demonstrat și prin discrepanțele din legislație. Legea nr. 1540 include o taxă pentru ambalajele compozite, legea nr. 209 specifică cerințele corespunzătoare pentru producători, iar hotărârea de Guvern nr. 561 menționează ambalajele compozite, pentru care originea este indicată pe baza cotei în funcție de raportul de greutate (de exemplu, carton), dar nu există un obiectiv pentru colectarea acestora. Iar dacă nu există un țel, producătorii nu vor putea să îl atingă și nu vor primi o scutire de la plată.
Obligația ca întreprinderile, care se ocupă de industria produselor lactate și a băuturilor, să colecteze ambalajele compozite, la momentul de față este imposibil de pus în practică. Nicio întreprindere din Moldova nu preia acest tip de deșeuri și nu doar pentru reciclare, dar nici pentru export. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că întreprinderile specializate din Europa sunt supraîncărcate.
În anexa nr. 2 a Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje sunt precizate obiectivele de valorificare (reciclare) a deșeurilor în cauză. În Uniunea Europeană, plasticul este considerat răul major, deoarece este foarte răspândit, iar producția de articole, recipiente și ambalaje din plastic este în creștere. În Moldova, în ultimii 6 ani, este înregistrată cea mai mică creștere a cantității de plastic. Aceasta dublându-se și ajungând la doar 20%. Ambalajele din hârtie și carton plasate pe piață înregistrează o creștere de trei ori - până la 50%, iar metalul - de patru ori - până la 40%. Astfel, rezultă că ambalajele din carton, cum ar fi cutiile de bomboane sau de ceai, sunt mai poluante decât cele din plastic. Această situație existentă reprezintă, pentru producători, un imbold puternic de a trece de la ambalajele din carton la cele din plastic.
Sistemul nu este perfect, iar modificările Legii nr. 1540 agravează situația. Proiectul de lege va funcționa doar pe jumătate, susțin producătorii.
Modificările proiectului de lege propus prevăd înjumătățirea taxei existente pentru importurile de recipiente din plastic. Ținând cont de faptul că anual se încasează circa 230 de milioane de lei în acest sens, bugetul ar putea să primească mai puțin cu circa 100 de milioane de lei. Mai mult decât atât, se preconizează faptul că plata poate fi amânată. Taxa va putea fi achitată la un an de la operațiunea de import - până la 25 aprilie. Aceasta este o lovitură serioasă pentru buget. Iar o sursă de finanțare va trebui căutată acum.
În orice caz, pentru toate părțile implicate este clar că inițiativa de modificare a legii se bazează pe un interes pur economic. Importatorii nu ascund faptul că ideea lor de bază este de a lupta împotriva concurenților - producătorii moldoveni. În cadrul discuțiilor din Parlament, importatorii au afirmat deschis că plătesc mai mult pentru poluare decât întreprinderile locale care folosesc ambalaje pentru producție.
Totodată, producătorii au amintit că trebuie să plătească pentru ambalarea mărfurilor care sunt exportate în străinătate, precum vinul, sucul, apa, uleiul, produsele lactate, iar diferența de tarif de-a lungul anilor a fost concepută pentru a compensa acest dezechilibru. Oficial, legea conține paragraful „d”, Articolul nr. 11, care scutește exportatorii de la plata taxei. Cu toate acestea, acest lucru nu se aplică în practică, iar la vamă se cere plata integrală și nu există nicio reglementare cu privire la returnarea acesteia, spun producătorii. Banii ramânând în buget.
„La importul recipientelor și ambalajelor, autoritățile fiscale obligă plata tarifului integral în termen de o lună de la import. De asemenea, nu există o posibilitate de a plăti o treime sau un sfert din suma totală a taxei pentru un rulou de Tetra-Pak, nu există nicio procedură sau reglementare, care să fie recunoscută la vamă, într-o astfel de situație. Acest lucru este ușor de verificat. Ministerul Finanțelor poate furniza informații cu privire la cantitatea de ambalaje importată de producători, în ultimii 10 ani, suma taxelor plătite și dacă taxele de poluare au fost vreodată rambursate exportatorilor. În practică, producătorii nu au primit niciodată astfel de restituri, pentru că mecanismul nici măcar nu este prevăzut nicăieri”, a declarat directorul executiv al Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume ”Speranța-Con”, Mircea Manoli.
Taxa pentru poluare se aplică de două ori per unitate de marfă: în Moldova și în țara de export. Această situație este deja cunoscută de producătorii autohtoni. Astfel, majorarea taxei pentru aceștia va duce atât la creșterea costurilor de producție, cât și la scăderea competitivității pe piețele externe.
Proiectul cu privire la modificarea Legii nr.1540, generează mai multe întrebări, la care nu avem răspunsuri. Principala întrebare este „cine va beneficia cel mai mult de pe urma modificărilor?”.
