PARLAMENTARII SUNT GATA SĂ IA ÎN CONSIDERAȚIE REACȚIA NEGATIVĂ A ANTREPRENORILOR LA PROIECTUL DE MODIFICARE A LEGII PRIVIND TAXA DE POLUARE A MEDIULUI

Vicepreședinta comisiei parlamentare „Comisia mediu, climă și tranziție verde”, Ina Coșeru, este pregătită să suspende lucrările la proiectul de modificare a acestei legi din cauza reacției negative a mai multor jucători de pe piață. Totuși, presiunea importatorior, care insistă pe aplicarea modificărilor este foarte puternică.

Proiectul de modificare a Legii nr. 1540/1998 a devenit, în ultimele luni, un subiect aprins de discuție între parlamentari, Ministerul Mediului și mediul de afaceri. Acesta afectează procesatorii de fructe și legume, producătorii de produse lactate și din carne, băuturi, vinuri, băuturi spirtoase, produse farmaceutice, de containere și ambalaje și alții. În general, este dificil să găsești un sector de producție care să nu utilizeze ambalaje pentru produsele sale, fiindcă toate sunt implicate în acest proces.

Neglijarea cerințelor producătorilor locali ar cauza pierderea încrederii a sute de mii de alegători din aceste industrii. Anume această abordare este aplicată de legiuitorii în Occident pentru a măsura greutatea unei decizii. Se pare că și politicienii noștri adoptă treptat această metodologie.

Criticile producătorilor locali la adresa proiectului au înecat argumentele importatorilor care îl promovau. La audierea parlamentară, șefii companiilor de sortare și reciclare a deșeurilor s-au alăturat, de asemenea, comunității de afaceri naționale.

Una dintre principalele inițiative ale importatorilor este de a trece de la plata taxelor de poluare per unitate (container) plata per greutate a containerului. Obiectivul principal al acestora este clar - reducerea voalată a taxei pentru materiale plastice. Astfel, riscurile de corupție sunt foarte mari. Greutatea unei sticle PET poate varia cu 20% de la o formă și densitate la alta. În acest context, este destul de dificil de imaginat cum poate fi verificată respectarea greutății recipientului atunci când se importă loturi de zeci de milioane de litri.

Companiile implicate în administrarea deșeurilor sunt dezorientate. Opiniile lor nu au fost luate în considerare la elaborarea proiectului. Cântărirea containerelor uzate atunci când acestea sunt primite decompanie este dubioasă, fiindcă acestea conțin murdărie, reziduuri de băuturi și alimente, ceea ce înseamnă că măsurarea va fi foarte imprecisă.

Mașinile de colectare a deșeurilor din Europa și din întreaga lume oferă consumatorului bani per unitatea de ambalaj returnată, dar nu în funcție de greutatea acesteia (de exemplu: pentru o cutie de aluminiu, nu pentru greutatea acesteia). Așadar, această discrepanță ar fi un obstacol în calea unei conlucrări echilibrate.

Schimbarea regulilor de joc va duce la o pierdere de până la 400 de milioane de lei din buget din cauza modificării unor taxe și a noilor reguli propuse pentru plata taxei - o dată pe an în loc de lunar. În plus, pentru anumite tipuri de deșeuri de ambalaje tariful este redus, iar pentru altele sunt majorate.

Dmitrii Sobolev, administratorul unei companii de gestionare a deșeurilor, susține că, pentru unele tipuri de deșeuri de ambalaje, taxa de poluare a crescut de mai multe ori: „Am încercat să calculăm de câte ori vor crește tarifele per tonă și am cerut date de la unul dintre marii importatori locali. A durat aproximativ o jumătate de an pentru a obține informațiile referitoare la greutatea la tare. Calculele au arătat că tariful e de 5 ori mai mare”.

Un alt aspect important este discrepanța dintre tariful pentru ambalajul/cutiile din carton și numărul stabilit de colectare pentru acest tip de deșeuri.

Mircea Manoli, directorul executiv al Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „Speranța-Con”, a precizat că „Hotărârea de Guvern nr. 561 nu prevede scopul colectării deșeurilor de ambalaje compozite. Acest lucru înseamnă că jucâtorii de pe piață nu vor putea primi înapoi taxa plătită. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că în Republica Moldova nu există capacități de reciclare a acestui tip de deșeuri, acestea fiind incinerate doar în întreprinderi din unele țări vecine. Prin urmare, vor exista probleme serioase în ceea ce privește implementarea proiectului de lege.

Există un alt aspect, care nu este abordat în noul proiect. Tipografile plătesc o taxă atunci când importă materii prime pentru etichete. Însă, această taxă nu este plătită la importarea produselor deja etichetate în țară. Iar acesta este un avantaj competitiv pentru importatori.

Roman Revenco, directorul tipografiei „Nova-Imprim”, consideră că producătorii locali sunt dezavantajați față de importatori: „Când importăm materii prime, plătim o taxă în medie de la 1,8% la 4,5% din cost. Când importăm produse etichetate, taxa este de 0%. Credem că produsele etichetate importate ar trebui să fie, de asemenea, taxate. Pentru că, altfel, guvernul moldovean încurajează industria din alte țări. Iar dacă analizăm exemplul României, în ultimii 5 ani, tipografiile din țara vecină au primit o subvenție de până la 50% din costul noilor echipamente în baza unui grant din partea UE. Deci ei deja sunt în profit, iar în situația actuală, guvernul moldovean oferă un alt bonus pentru întreprinderile străine de 4,5% pentru importatori”.

De asemenea, Roman Revenco a atras atenția asupra faptului că 70% din producția lor este exportată de clienții tipografiilor. Cu toate acestea, ei plătesc integral taxa de poluare în Moldova.

Producătorii locali plătesc o taxă de mediu nu numai pentru etichetele destinate exportului, ci și pentru mărfurile exportate în ambalaje. În același timp, există unele întreprinderi, în special în industria vinului, care sunt orientate exclusiv spre export. Iar o soluție detaliată pentru această problemă nu a fost încă propusă de minister.

Nu este posibil de identificat ambalajul unui produs exportat în străinătate atunci când acesta este importat. Producătorii importă carton, granule de plastic, recipiente de sticlă sau preforme în volume mari, iar termenul de valabilitate al diferitor tipuri de ambalaje este de la 1 la 3 ani, astfel pot fi exportate produse după unul sau doi ani, în funcție de comenzile clienților din afara țării. Asta înseamnă că este necesar un mecanism detaliat de rambursare, care lipsește cu desăvârșire din legislația actuală.

Directorul executiv al Rusnac-MoldAqua, Eugen Reșcovoi, insistă asupra faptului că întreprinderile au nevoie de etape clare și de previzibilitate pentru punerea în aplicare a sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului pentru administrarea deșeurilor de ambalaje. O introducere bruscă, în loc de o introducere treptată, a unor obiective de colectare a deșeurilor comparabile cu cele stabilite în UE ar lovi puternic întreprinderile locale.

Pe marginea proiectului s-a discutat încă de la începutul acestui an. Cu toate acestea, până în prezent nu există o versiune funcțională care ar satisface toți jucătorii de pe piață. În plus, producătorii locali consideră că, în această formă, legea va face mai mult rău afacerilor decât să le ajute.

Aprobarea în forma sa actuală ar duce la o pierdere semnificativă de fonduri din bugetul de stat și ar submina sprijinul acordat politicienilor de către producătorii interni într-un an electoral local.