Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice
Strasbourg, 11 iul - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Parlamentul European a votat marţi o rezoluţie referitoare la proiectul de directivă europeană prin care prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în UE de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP), al căror scop este intimidarea şi sancţionarea lor.
Raportul pe acest subiect, elaborat de către eurodeputatul social-democrat german Tiemo Wolken, a fost adoptat cu 498 voturi pentru, 33 voturi împotrivă şi 105 abţineri. Eurodeputaţii şi-au adoptat poziţia de negociere cu Consiliul UE cu privire la noile norme pentru a-i proteja pe cei care se ocupă de chestiuni de interes public, cum ar fi drepturile fundamentale, activităţile funcţionarilor publici sau acuzaţiile de corupţie.
În aprilie 2022, Comisia Europeană a prezentat un proiect de directivă pentru a lupta contra acestor proceduri abuzive, fiind îngrijorată de creşterea numărului acestora.
''Este vorba despre o tendinţă periculoasă ce necesită o reacţie în materie legislativă. Obiectivul nostru este clar: protejarea jurnaliştilor şi a altor actori importanţi ai societăţii civile contra procedurilor judiciare abuzive'', a subliniat în cursul dezbaterilor pe acest subiect vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
Propunerea Comisiei Europene dădea o interpretare largă dimensiunii transfrontaliere a cazurilor SLAPP, estimând că directiva s-ar putea aplica chiar şi atunci când cele două părţi se află în acelaşi stat membru, dar litigiul relevă interesul general şi priveşte de asemenea alte ţări.
Însă statele membre, care în iunie s-au pronunţat asupra proiectului directivei anti-SLAPP, au restrâns aria sa de aplicare prin suprimarea trecerii textului referitor la definirea caracterului ale unui caz, estimând că această apreciere ar trebui să le revină jurisdicţiilor naţionale.
În schimb, Parlamentul European a extins şi mai mult definiţia dimensiunii transfrontaliere. Negociatorii Parlamentului European şi Consiliului UE vor trebui să se pună de acord asupra unui text de compromis.
Noile norme trebuie să fie aplicate în cazurile transfrontaliere în care pârâtul, reclamantul şi instanţa nu îşi au sediul în aceeaşi ţară sau când actul de participare publică (fie că este vorba despre un articol de presă, o postare pe platformele de comunicare socială, un material video, un document de cercetare sau o operă de artă) prezintă relevanţă pentru mai multe state membre şi poate fi accesat electronic.
Proiectul de directivă prevede garanţii pentru victimele SLAPP, inclusiv posibilitatea de a solicita respingerea anticipată a procesului, situaţie în care reclamantul va avea sarcina să demonstreze legitimitatea cazului său în faţa instanţei. În acest caz, reclamantul va trebui, de asemenea, să acopere toate costurile procedurilor, inclusiv reprezentarea juridică a pârâtului, şi să plătească penalităţi, în timp ce victima SLAPP va putea solicita despăgubiri, inclusiv pentru prejudicii psihologice sau reputaţionale.
Pentru a limita practica de a alege instanţa care prezintă cea mai mare probabilitate de a simpatiza cu reclamantul, cauzele de defăimare vor fi admisibile numai în instanţa naţională a pârâtului. Statele membre nu ar trebui să recunoască hotărârile SLAPP ale ţărilor terţe împotriva persoanelor fizice şi a companiilor care îşi au reşedinţa pe teritoriul lor. De asemenea, vor trebui să permită ca persoanele vizate să fie despăgubite în instanţa naţională.
Eurodeputaţii doresc ca statele membre ale UE să înfiinţeze ghişee unice unde victimele SLAPP să poată solicita informaţii şi consiliere. Ei solicită autorităţilor naţionale să ofere asistenţă financiară, juridică şi psihologică celor vizaţi de SLAPP. Ţările Uniunii Europene vor trebui să se asigure că practicienii din domeniul dreptului beneficiază de o formare adecvată pentru a trata cazurile SLAPP şi că asociaţiile lor profesionale adoptă norme care îi descurajează pe membri să se ocupe de procese abuzive.
Europarlamentarii solicită, de asemenea, statelor membre să colecteze date relevante, în special cu privire la hotărârile judecătoreşti, şi solicită Comisiei să înfiinţeze un registru al UE privind SLAPP.
"Jurnalismul cere curaj - dar jurnaliştii nu ar trebui să fie nevoiţi să fie curajoşi. Parlamentul European îi va proteja întotdeauna pe cei care caută adevărul şi va susţine dreptul nostru democratic de a şti. Când procesele frivole ameninţă vieţi şi mijloace de subzistenţă, abuzând de sistemele noastre de justiţie, ar trebui să luăm măsuri legislative. Proiectul de lege de astăzi, susţinut cu fermitate în plen, înseamnă exact acest lucru", a afirmat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
În urma votului de marţi din plenul PE, în plen, raportorul Tiemo Wolken a declarat: "Procesele abuzive descurajează vocile critice să aducă la lumină probleme de interes public. Jurnaliştii şi activiştii reprezintă piatra de temelie a democraţiilor noastre şi ar trebui să poată lucra fără a fi intimidaţi. Prin această directivă, ne propunem să ne asigurăm că aceştia sunt protejaţi în întreaga UE, că victimele primesc sprijin financiar şi psihologic şi că există o definiţie mai largă a cazurilor transfrontaliere. Curţile noastre nu pot fi terenuri de joacă pentru cei bogaţi şi puternici".
Parlamentul European a pledat de mult timp pentru consolidarea libertăţii mass-mediei şi, având în vedere numărul tot mai mare de SLAPP, a adoptat mai multe rezoluţii prin care denunţă atacurile împotriva jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului şi solicită o mai bună protecţie a acestora. Potrivit Coaliţiei împotriva SLAPP din Europa (CASE), nivelul maxim al numărului de SLAPP în Europa a fost atins în 2020, cu 114 cazuri.
