FUMATUL ȘI STĂRILE ANXIOASE. PSIHIATRUL EXPLICĂ CUM REDUCEM DEPENDENȚA DE ȚIGĂRI
Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile de plămâni, inimă, ale cavității bucale și potenței scăzute, iar renunțarea la acest viciu este destul de evidentă. Dar există oare o legătură și cu problemele de sănătate mintală?
Potrivit unor studii, există o legătură bidirecțională între prezența tulburărilor anxioase, atacurilor de panică, depresiei, fobiilor, pe de o parte și prezența fumatului pe de altă parte. Medicul psihiatru-psihoterapeut Grigore Garaz afirmă că fumatul poate precede anxietatea sau persoana poate începe să fumeze odată cu apariția acestei tulburări. O situație similară se atestă și în cazul unei afecțiuni mai grave, precum schizofrenia, rata fumătorilor printre cei care suferă de această boală fiind de aproximativ 80%.
„Inițierea, precum și menținerea acestui comportament nociv depind de mulți factori. Promovarea acestui obicei în filme și desene animate crește rata fumătorilor, oferind o imagine de adult relaxat și fericit, o imagine iluzorie de altfel. De asemenea, consumul de alcool, cafea și fumatul sunt asociate cu starea de bine de la petreceri. În același timp, sărăcia crește nivelul de stres și, respectiv, crește necesitatea de relaxare, fumatul fiind considerat o soluție”, menționează Grigore Garaz.
Specialistul spune că un prim pas în renunțarea la fumat este acceptarea că există o problemă, că acest obicei nu e tocmai sub control și că, de fapt, persoana suferă de dependență. Odată ce acest viciu este întâlnit destul de des în rândul persoanelor care suferă de tulburări mintale, pe lângă tratamentul pentru aceste afecțiuni, psihiatrul își poate ajuta pacienții să renunțe și la fumat.
„Dacă persoana bolnavă va fi deschisă pentru conlucrare, un psihiatru poate iniția sesiunipsihoterapeutice de scurtă durată, poate încerca interviul motivațional pentru a-l ajuta pe pacient să ia o decizie echilibrată cu privire la renunțarea la fumat. Totodată,ar putea oferi medicamente ce ar acoperi starea de sevraj la inițierea acestui proces”, menționează medicul.
Suedia, Norvegia și Marea Britanie își propun ca, până în 2030, să atingă ținta de 5% de fumători stabilită de OMS și UN. Mai mult, aceste țări au înregistrat deja progrese mari în ceea ce privește reducerea numărului de fumători. Potrivit lui Grigore Garaz, autoritățile din aceste state au implementat un set cuprinzător de măsuri în acest sens.
„Aceste măsuri includ campanii de conștientizare, taxe mari pe țigări, interzicerea fumatului în spații publice, servicii de prevenție primară și suport pentru renunțarea la fumat, oferite gratuit. În plus, introducerea alternativelor la fumat, cum ar fi produsele fără fum, a fost un pas crucial în aceste țări. Suedia a devenit prima țară nefumătoare din lume, cu puțin peste 5% din populație consumatoare de țigări. În Norvegia, prevalența fumătorilor este de 8%, iar în Marea Britanie - de 12%, ”, declară psihiatrul.
Marea Britanie a ajuns la o rată de 12%, deoarece Serviciul Național de Sănătate încurajează oamenii să renunțe la fumat prin trecerea la țigările electronice, afirmând că aceste produse sunt mult mai puțin dăunătoare decât țigările tradiționale. De asemenea, oferă un pachet gratuit de consultații comportamentale pentru fumătorii care au încercat să renunțe la țigări desinestătător, dar nu au reușit.
De cealaltă parte, în Moldova rata fumătorilor rămâne înaltă - 27,6%, fiind evidentă importanța implementării unor politici eficiente de control al tutunului, mai menționează specialistul.
„Din câte cunosc, există Linia verde a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru renunțare la fumat, mai există și centre private care lucrează cu pacienții bolnavi de dependențe, dar despre accesibilitate și eficiența lucrului acestora nu pot spune nimic”, afirmă Grigore Garaz.
Medicul precizează că a avut mai mulți pacienți care au reușit să renunțe la fumatul țigărilor.
„O persoană a reușit să lase acest viciu prin utilizarea țigărilor electronice, dar cu înțelegerea că trecerea are loc pentru a micșora cantitatea de țigări și ulterior pentru a renunța la fumat. Altă persoană a oprit consumul de țigări prin frica de moarte, a suferit un atac de cord și asta l-a motivat să nu mai fumeze. Povești sunt diferite, însă toate aceste persoane au devenit mai stabile emoțional, mai calme, mai sigure pe ele”, a mai menționat specialistul.
O analiză publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews a constatat că persoanele care au încetat să fumeze timp de cel puțin 6 săptămâni au fost mai puțin depresive, anxioase și stresate decât persoanele care au continuat să fumeze. Oamenii care au renunțat la țigări au avut, de asemenea, sentimente mai pozitive și o bunăstare psihică mai bună. Cercetarea a adunat dovezi din 102 studii observaționale care au implicat peste 169.500 de persoane.
