DUMINICĂ, ÎN MOLDOVA SE DESFĂŞOARĂ ALEGERI LOCALE GENERALE
Duminică, în Republica Moldova au loc alegeri locale generale. După cum transmite „INFOTAG”, în cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11.058 de consilieri pentru consiliile locale, inclusiv 9.972 de consilieri în sate (comune), orașe și 1.086 de consilieri raionali și municipali.
Există 1.958 de secții de votare. Acestea vor fi deschise între orele 07.00 și 21.00. Cel mai mare număr de secţii de vot sunt deschise în Chișinău și suburbiile sale - 305.
Cea mai aprigă luptă se va da pentru funcţiile de primari din Chișinău și Bălți. În actualele alegeri s-a stabilit un record absolut la numărul de candidați în aceste orașe - 28 de candidați la Chișinău și 15 la Bălți. Totodată, în circumscripţiile electorale din 23 de localităţi a fost înregistrat câte un candidat la funcţia de primar. La Chișinău, toți candidații reprezintă partide politice și un bloc electoral - blocul lui Ruslan Codreanu.
În total, 3.300 de candidați pentru funcțiile de primari și 45.775 de candidați pentru funcțiile de consilieri sunt înscriși pentru participare în alegeri. Ei reprezintă 34 de partide și un bloc electoral.
Cea mai strânsă competiție pentru ocuparea posturilor de consilieri se desfăşoară în municipiul Comrat, centrul administrativ al Găgăuziei. Acolo sunt înscriși 57 de concurenți. Pe locul doi ca număr de candidați se află Chișinăul. Aici sunt 34 de candidaţi care concurează pentru posturile de consilieri municipali, inclusiv pe liste de partid.
Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a declarat că pentru alegeri este planificat un buget de 154 de milioane de lei (8,5 milioane de dolari). Potrivit acesteia, CEC a primit resursele financiare necesare, iar bugetul pentru turul doi de scrutin a fost confirmat.
1.520 de observatori au fost acreditați pentru a monitoriza alegerile, inclusiv 400 de observatori internaționali. Aceștia reprezintă opt organizații naționale neguvernamentale, precum și ambasade străine acreditate în Moldova, instituţiile electorale din România, Ucraina, Albania, Kazahstan, Azerbaidjan și alte țări, Consiliul Europei, Parlamentul European și o serie de organizații internaționale. De asemenea, misiunile pe termen lung ale Oficiului OSCE pentru instituții democratice şi drepturile omului (ODIHR) și ale Rețelei europene a organizațiilor de observare a alegerilor (ENEMO) monitorizează alegerile.
Observatorii și experții notează că această campanie electorală a fost cea mai incorectă în ceea ce privește finanțarea netransparentă și numeroasele cazuri de mituire a alegătorilor, precum și îm ceea ce priveşte ingerința în alegeri a Rusiei și a oligarhului fugar Ilan Şor. Din acest motiv, cu o săptămână înainte de alegeri, Comisia națională pentru situații excepţionale (CNSE) a suspendat emisia a șase canale de televiziune și a blocat 31 de portaluri mass-media. Iar pe 3 noiembrie, CNSE a exclus din alegeri partidul Şansă, finanțat de Şor, care în esență înlocuieşte partidul Şor, declarat neconstituțional pe 19 iunie. Astfel, 652 de candidați din partea partidului Şor au fost excluși din cursă în ultima zi a campaniei electorale.
Această decizie era anticipată de Ilan Şor. El a spus că va continua să finanțeze alte partide și candidați. În plus, în multe localități, Şor și susținătorii săi au avut grijă să înregistreze mai mulți candidați, atât din alte partide, cât și „independenți”. În ultima zi dinaintea alegerilor, în pofida declaratei „zile a tăcerii”, activiștii lui Şor au făcut campanie în favoarea candidaților „alternativi”.
