UN NUMĂR RECORD DE MOLDOVENI CU CETĂȚENIE ROMÂNĂ AU PARTICIPAT LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE
Un număr record de moldoveni cu cetățenie română au participat la alegerile pentru Parlamentul European. După cum relatează INFOTAG, potrivit Ambasadei României, duminică, pe teritoriul Republicii Moldova au participat la alegeri 56 713 cetățeni.
Ambasada României a deschis pentru votare 52 de secții pe teritoriul republicii, inclusiv 13 la Chișinău. La precedentele alegeri din 2019, în Republica Moldova au fost deschise 36 de secții de votare. În plus, ambasada Bulgariei a deschis șapte secții de votare pentru ca rezidenții moldoveni care au și cetățenie bulgară să poată vota.
La alegerile europarlamentare din Republica Moldova au participat cu aproape 20.000 de cetățeni mai mult decât la precedentele alegeri de acum cinci ani. La cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România din noiembrie 2019, în Republica Moldova au participat puțin peste 52 de mii de alegători.
În România, aproape 9,5 milioane de alegători au participat la alegerile europarlamentare, reprezentând 52,3%. Dintre aceștia, peste 200 de mii au votat în străinătate, dintre care un sfert în Republica Moldova. Potrivit datelor preliminare, coaliția de guvernare formată din Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat conduce cu o diferență mare, obținând aproximativ 54% din voturi. Pe locul II se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cu 14 la sută, iar pe locul III se află Alianța Dreapta Unită, cu 11 la sută.
Alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în perioada 6-9 iunie. În cadrul scrutinului urmau să fie aleși 720 de deputați. Rezultatele preliminare sunt publicate pe site-ul Parlamentului European. Acestea indică faptul că echilibrul de forțe în Parlamentul European, practic, nu se va schimba. Fracțiunea Partidului Popular European (PPE) își va păstra cea mai mare reprezentare, cu 189 de locuri în Parlament - cu 10 mai multe decât a avut până acum. Ea este urmată de Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) cu 135 de locuri; Renew Europe cu 82 de locuri; Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) cu 71 de locuri; Identitate și Democrație cu 62 de locuri; Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzi-ALDE) cu 53 de locuri; Stânga Unită Europeană (GUE/NGL) cu 34 de locuri. Prezența la vot la alegerile pentru Parlamentul European (PE) a fost de 51%, potrivit calculelor preliminare. La ultimele alegeri din 2019, prezența generală la vot a fost de 50,66 la sută.
Rezultatele preliminare sugerează că PPE își va păstra poziția și va putea să formeze din nou o majoritate cu celelalte două partide cu care a guvernat până acum. Este probabil ca Ursula von der Leyen să își păstreze poziția de președinte al Comisiei Europene. În cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, ea și-a felicitat deja susținătorii pentru rezultatul bun al alegerilor.
În același timp, partidele radicale de dreapta au câștigat alegerile pentru Parlamentul European într-o serie de țări. În acest sens, președintele francez Emmanuel Macron a semnat un decret de dizolvare a Adunării Naționale și a stabilit alegeri pentru 30 iunie. Premierul belgian Alexander De Croo, al cărui partid a pierdut la alegeri, și-a anunțat demisia.
