Expert: Propunerile la legea antitutun nu corespund practicilor UE și nu vor contribui la scăderea fumatului
Ministerul Sănătății propune noi restricții la Legea privind controlul tutunului, precum interzicerea pliculețelor cu nicotină, schimbarea definiției produselor fără fum și aplicarea pictogramelor înfricoșătoare pe pachetele acestora. Experții susțin că aceste norme nu corespund practicilor UE și sunt menite să intimideze fumătorii, dar nu să soluționeze problema creșterii numărului de fumători.
Pliculețele cu nicotină este un produs nou fără fum, care nu conține tutun. Pliculețul este plasat între buză și gingie, iar nicotina este absorbită prin mucoasa cavității bucale. Acest produs este răspândit în marea majoritate a țărilor din UE, precum și în țările vecine, Ucraina și România. Ministerul Sănătății însă propune interzicerea acestora în Moldova.
Potrivit ANSP actualmente UE nu are o reglementare armonizată pentru această categorie de produs. ”În acest sens statele membre ale UE tratează în mod diferit pliculețele cu nicotină. Spre exemplu, Australia a interzis pliculețe cu nicotină împreună cu alte produse noi cu nicotină, inclusiv vaporizatoarele cu nicotină și produsele din tutun încălzit, în mod similar, sunt interzise pliculețe cu nicotină și în Noua Zeelandă”, declară ANSP.
Autoritățile susțin că pliculețele cu nicotină au un conținut potențial ridicat de nicotină și din acest considerent, rămân incertitudini cu privire la riscurile imediate și pe termen lung legate de acest produs și impactul asupra sănătății publice.
O altă modificare a legii, prevede aplicarea imaginilor de avertisment pe pachetele produselor de tutun încălzit. Experții susțin că aceste măsuri nu influențează asupra scăderii numărului de fumători. În Moldova, de exemplu, primele pachete de țigări cu imagini șocante au apărut în 2015. În prezent, Moldova este singura țară din Europa și se numără printre cele șase țări din lume unde consumul de tutun crește. În 2020, prevalența fumatului era de 25,8%, iar în următorii ani va crește cu 2%.
„Analizând fenomenul în ansamblu, devine evidentă o politică de intimidare a consumatorilor, care nu a produs rezultate pozitive. Până în prezent, nu s-a înregistrat o scădere a numărului de fumători ca urmare a pictogramelor înfricoșătoare. Nu există o legătură cauzală între reducerea numărului de fumători și intimidarea acestora. În schimb, există metode eficiente de combatere a fumatului – o politică de stat mai echilibrată, prin care tinerii și persoanele de vârstă mijlocie adoptă un stil de viață sănătos și introduc sportul în rutina zilnică. Aceasta este o metodă eficientă pentru reducerea numărului de consumatori”, consideră directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă.
Agenția Națională de Sănătate Publică consideră însă că lipsa avertismentelor grafice, adică a pictogramelor, induce impresia ca produsele din tutun încălzit sunt mai puțin nocive. ”Totodată, anume avertismentele ilustrate s-a dovedit în mod constant că descurajează consumul de tutun, în special în rândul adolescenților” se arată spune în argumentarea ANSP.
O altă propunere a Ministerului Sănătății vizează definiția aplicată produselor de tutun încălzit. ”Este critic ca legislația națională să țină pasul cu gama în continuă schimbare a produselor din tutun și produselor conexe, și să includă adaptări suplimentare necesare. Astfel, cadrul normativ național în domeniul controlului tutunului din 2015 a fost elaborat înainte ca produsele din categoriile relativ noi de articole tabagice și nicotină să ajungă pe piață”, argumentează ANSP.
Directiva UE clasifică produsele din tutun în funcție de caracteristicile tehnice – produse cu ardere și produse fără ardere. Termenul „produs de tutun fără fum” se referă la produsele pentru consumul cărora nu este necesar procesul de ardere: tutun de mestecat, tutun de prizat, tutun pentru încălzire.
În majoritatea țărilor UE, produsele de încălzire a tutunului au fost aprobate pentru vânzare ca produse noi fără fum, pe baza dovezilor că nu implică arderea. În Republica Moldova, însă, s-a decis modificarea legii și includerea produselor de încălzire în categoria produselor care ard.
„Ministerul Sănătății dorește să alinieze legislația națională aparent la Directivele europene, dar nu este așa. De exemplu, Directivele UE nu conține prevederi precum schimbarea denumirii produselor – de la „produse pentru încălzire” la „produse pentru fumat”. În cazul dispozitivelor de încălzire a tutunului, conceptul de fumat nu este aplicabil. Există procese tehnologice de consum al nicotinei prin încălzire, dar nu există o definiție specifică a fumatului în acest sens. Republica Moldova ar trebui să implementeze Directivele europene fără a crea noi precedente care nu sunt prevăzute în legislația europeană”, a explicat Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piață.
Doctorul habilitat Maria Gonța, de la Catedra de Chimie Industrială și Ecologică a Facultății de Chimie și Tehnologii Chimice a Universității de Stat din Moldova, a studiat compoziția chimică a fumului și a produselor din tutun în cadrul diferitelor proiecte internaționale. Potrivit acesteia, în cazul țigărilor tradiționale, procesul de fumat implică arderea tutunului la o temperatură de peste 400°C, ajungând adesea la 800°C sau mai mult la vârful țigării, unde se generează fumul de țigară.
Aceasta a subliniat, de asemenea, că publicațiile științifice ale Organizației Mondiale a Sănătății arată că produsele din tutun încălzit reprezintă o nouă clasă de produse de consum, care încălzesc tutunul și livrează consumatorului aerosol cu nicotină prin inhalare. Astfel, tutunul nu arde și nu generează fum. Un alt subiect de dezbatere este compoziția aerosolului, însă, în lipsa arderii și a fumului, acest produs nu poate fi considerat din categoria produselor din tutun pentru fumat.
