Inflația: echilibrarea riscurilor și a oportunităților
Inflația, una dintre principalele variabile economice, acționează atât ca un stimulent pentru economie, cât și ca un factor de risc. În contextul Moldovei, unde rata inflației a revenit la coridorul țintă după valorile de vârf din 2022, acest subiect rămâne relevant nu doar pentru experți, ci și pentru publicul larg. Mediul economic, format sub influența șocurilor interne și externe, necesită o înțelegere specială a proceselor de inflație, deflație și dezinflație.
De ce este inflația „sarea economiei”?Inflația este procesul de creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor care afectează puterea de cumpărare a banilor. Într-un scenariu ideal, după cum subliniază Anca Dragu, Guvernatorea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în cel de-al doilea podcast “Dă Sens Banilor”, inflația ar trebui să fie moderată, situându-se în limitele a 5% cu o toleranță de 1,5 puncte procentuale. Acesta este nivelul care stimulează investițiile, susține activitatea economică și asigură creșterea veniturilor. „Inflația este ca sarea: prea multă sau prea puțină strică mâncarea”, subliniază ea.
Cu toate acestea, creșterea excesivă a prețurilor, numită hiperinflație, subminează stabilitatea economică. Un exemplu în acest sens este octombrie 2022, când inflația în Moldova a atins un record de 34%, ceea ce a devenit o provocare pentru consumatori, afaceri și sistemul financiar. Motivele pentru această creștere bruscă a prețurilor includ criza energetică cauzată de războiul din Ucraina, creșterea prețurilor la gaze și șocurile economice externe.
Anca Dragu mai notează că inflația trebuie să fie echilibrată. Atunci când aceasta este prea scăzută, întreprinderile au de suferit, deoarece consumul scade și odată cu el și veniturile. Acest lucru este deosebit de important într-o economie deschisă în care exporturile joacă un rol semnificativ, iar competitivitatea depinde de stabilitatea prețurilor. „Într-un mediu de instabilitate globală, gestionarea inflației devine coloana vertebrală a politicii macroeconomice”, afirmă ea.
Deflația și dezinflația: cealaltă fațetă a monedeiDacă inflația este o creștere a prețurilor, deflația reprezintă o scădere a prețurilor. S-ar părea că acesta este un lucru bun pentru consumatori, deoarece scăderea prețurilor le crește puterea de cumpărare. Dar, după cum subliniază experții, deflația are consecințe devastatoare. Atunci când apare deflația, consumatorii încep să amâne achizițiile în așteptarea unei scăderi și mai mari a prețurilor, ceea ce duce la o reducere a cererii. Aceasta, la rândul său, forțează întreprinderile să reducă producția, să reducă personalul și să micșoreze investițiile. „Deflația este un cerc vicios care poate paraliza economia”, susține Anca Dragu.
Un exemplu ar fi o situație în care un producător oprește actualizarea echipamentelor sau concediază angajați din cauza scăderii cererii. Acest lucru afectează nu numai întreprinderile, ci și consumatorii care încep să-și piardă locurile de muncă sau se confruntă cu scăderea veniturilor. Astfel, deflația creează o reacție în lanț care slăbește economia la toate nivelurile.
Un proces mai sigur este dezinflația - reducerea ratei de creștere a prețurilor. De exemplu, dacă inflația scade de la 10% la 5%, acest lucru permite economiei să se adapteze, evitând efectele de șoc. „Nu dorim ca prețurile să scadă, ci să crească mai lent”, subliniază Guvernatoarea BNM. Acest lucru este deosebit de important în țările cu niveluri scăzute de educație financiară, unde înțelegerea proceselor economice este limitată.
Factorii externi și impactul lorMoldova, ca multe alte țări cu economii mici, este extrem de susceptibilă la influența factorilor externi. Instabilitatea geopolitică, precum războiul din Ucraina, are un impact direct asupra prețurilor. Acest lucru este valabil atât pentru resursele energetice, cât și pentru produsele agricole. Seceta, scăderea randamentului culturilor, creșterea prețurilor la combustibili - toate acestea se adaugă la un singur fundal inflaționist, care este dificil de controlat pe plan intern.
„Vedem că inflația în Moldova este foarte dependentă de piețele externe”, notează Alexandru Stratan, care a participat la podcastul “Dă Sens Banilor”. De exemplu, scăderea creșterii economice în țările exportatoare ale Moldovei, cum ar fi UE, afectează în mod direct volumul comerțului. În același timp, creșterile prețurilor la produsele agricole cauzate de schimbările climatice sporesc complexitatea.
Dar, în ciuda imaginii negative a inflației, nivelul moderat al acesteia aduce beneficii importante economiei. Ea stimulează consumul: dacă un cumpărător știe că prețul unui bun va crește, el decide să îl cumpere acum. Acest lucru duce la creșterea vânzărilor, la crearea de locuri de muncă și la creșterea veniturilor. Inflația stimulează, de asemenea, investițiile, deoarece întreprinderile încearcă să utilizeze resursele acum pentru a evita viitoarele creșteri de prețuri.
Rolul stimulativ al inflației este evident și în politica de export. Anca Dragu subliniază că deprecierea lentă a monedei naționale poate crea un avantaj competitiv pentru exportatorii moldoveni, dacă este controlată. „Echilibrul dintre inflație și deflație este baza unei economii sănătoase”, notează ea.
Istoria inflației: lecții din trecut
Istoria economică este plină de exemple despre cum inflația a devenit un catalizator al schimbării. În Germania, în 1923, hiperinflația a atins proporții atât de mari încât banii își pierdeau valoarea mai repede decât puteau fi tipăriți. În Zimbabwe, în 2008, inflația a depășit 89,7 sextilioane la sută, depreciind complet moneda națională. În aceste cazuri, inflația a distrus bazele economice ale țărilor, provocând crize profunde.
Cu toate acestea, există și exemple pozitive. În Statele Unite, în anii 1980, Rezerva Federală, sub conducerea lui Paul Volcker, a reușit să reducă inflația după șocurile petroliere, utilizînd măsuri dure, creând astfel condiții pentru creșterea economică. În Japonia, lupta împotriva deflației a fost un exemplu al importanței menținerii unor creșteri moderate ale prețurilor pentru a stimula consumul.
Informații curioasedespre inflație
Crizele economice sunt adesea însoțite de povești surprinzătoare. În Venezuela, în 2018, când inflația a atins apogeul, cetățenii au folosit bancnotele pentru a crea obiecte artizanale, deoarece banii își pierduseră valoarea. În Brazilia, în anii 1990, introducerea unei noi monede, realul, a fost însoțită de o reformă economică majoră care a devenit baza stabilizării economiei.
Unde să investești banii?
Anca Dragu remarcă importanța deosebită a educației financiare. Pentru a proteja economiile de inflație, ea recomandă investirea în depozite bancare, titluri de stat și investiții pe termen lung. Alexandru Stratan adaugă că cheia unei strategii financiare de succes este informarea la timp. „Cine are informații este protejat de riscuri”, subliniază el.
În plus, BNM este angajată activ în inițiative educaționale, cooperând cu universitățile locale. De exemplu, Academia de Studii Economice îi învață pe studenți să analizeze piața, să investească în active reale, cum ar fi imobilele și materiile prime, și să-și protejeze veniturile de procesele inflaționiste.
În concluzie, vom nota faptul că într-o perioadă de instabilitate globală, gestionarea inflației devine fundamentul strategiilor financiare atât macroeconomice, cât și personale. În Moldova, ca și în întreaga lume, cea mai importantă sarcină rămâne crearea unei economii durabile, în care inflația stimulează creșterea, în loc să distrugă stabilitatea.
Sofia Venger
