EXPERTUL NU VEDE RISCURI DE DEPRECIERE BRUSCĂ A LEULUI MOLDOVENESC
În prezent, nu există riscuri de depreciere bruscă a leului moldovenesc. După cum relatează INFOTAG, acest lucru a fost declarat vineri de economistul Veaceslav Ioniță în programul său săptămânal pe rețelele de socializare.
În opinia lui Ioniță, instrumentele de care dispune Banca Națională sunt suficiente pentru a preveni evoluțiile negative pe piața valutară.
„Din 2016 până în 2025, leul moldovenesc s-a depreciat doar timp de trei ani. În ceilalți ani, acesta s-a apreciat în valoare. În acest an, leul este cu 9,4% mai puternic față de euro și dolar comparativ cu 2016. Dacă în 2016, în prima săptămână a anului, un dolar valora 19,86 lei și un euro valora 21,44 lei, în prima săptămână din 2025. - 18,51 și, respectiv, 19,23 lei”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță a menționat că în prima săptămână din 2025, comparativ cu prima săptămână din 2024, leul moldovenesc s-a apreciat față de lira turcească, hrivna ucraineană, rubla belarusă, coroana cehă, leul românesc și euro, dar s-a depreciat față de zlotul polonez, yuanul chinezesc și dolarul american. Însă față de toate monedele la un loc, s-a apreciat cu 0,4%.
Potrivit economistului, în 2024, volumul valutei străine cumpărate și vândute de moldoveni a totalizat 7,2 miliarde de dolari, ceea ce este cu 500 de milioane de dolari mai mult decât în 2023 (5,1 miliarde de dolari vândute, 2,1 miliarde de dolari cumpărate). Și astfel, 3 mld. dolari au intrat pe piața valutară în 2024.
„Practic, în toți anii, cererea și oferta de valută au fost egale. Chiar dacă în ultimii ani a existat o lipsă de valută străină, deoarece au existat mai multe crize energetice, rezervele valutare ale BNM permit intervenția pe piață. În ianuarie, BNM a efectuat o astfel de intervenție, folosind aproape 447 milioane de dolari. În ciuda faptului că timp de câteva luni a existat un microșoc pe piața valutară, BNM a efectuat cu calm intervenții pentru vânzarea de valută străină, care practic nu i-au afectat rezervele valutare. Acestea sunt alimentate fie din vânzările făcute de cetățeni, fie din valuta care intră în țară prin diferite programe și suporturi”, a spus Ioniță.
