PARLAMENTUL A ADOPTAT ÎN LECTURĂ FINALĂ LEGEA CU PRIVIRE LA „COMBATEREA EFICIENTĂ A FENOMENULUI CORUPȚIEI ELECTORALE”
Parlamentul a adoptat în lectură finală, a treia, Legea cu privire la „combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe”. Potrivit INFOTAG, legea a fost adoptată cu voturile majorității parlamentare. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut.
Șefa Comisiei parlamentare pentru probleme juridice, numiri și imunitate, Veronica Roșca, a declarat că recomandările experților OSCE/ODIHR au fost luate în considerare pentru a treia lectură. De asemenea, proiectul de lege va fi înaintat Comisiei de la Veneția.
Legea prevede amendamente la Codul penal, la legea privind activitățile speciale de investigare și la legea privind combaterea extremismului. În conformitate cu amendamentele, Serviciul de Informații și Securitate va putea solicita direct instanței să suspende activitățile unei organizații religioase sau publice în cazul în care constată semne de extremism în acțiunile acesteia. În special, va fi restricționată posibilitatea activităților filantropice pentru conducerea partidelor politice.
Adăugările la Codul penal vizează înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. În special, cei care acționează în mod deliberat în interesul unui grup infracțional organizat, folosind bani proveniți de la un grup infracțional organizat, de la un stat străin, de la o organizație străină, de la o entitate anticonstituțională sau de la reprezentanții acestora, vor fi pedepsiți cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu amendă de la 92 500 la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în cadrul unui partid politic.
Pedeapsa pentru fraudarea voturilor prin orice mijloace a fost înăsprită. Autorii riscă închisoare de la 3 la 7 ani și o amendă de până la 117 500 de lei.
Legea a fost criticată anterior de opoziție. În special, Ion Ceban, unul dintre liderii blocului Alternativa, a declarat că legea oferă un cadru prea vag pentru conceptele de „extremism” și „activitate extremistă”. De asemenea, a spus el, documentul este lipsit de garanții procedurale, introduce practica vinovăției colective, prevede atribuții extinse ale SIS și creează riscul cenzurii în mass-media.
„O astfel de lege nu își are locul într-un stat democratic”, a declarat primarul Chișinăului Ceban.
